Potrivit datelor Institutului de Statistică, la nivelul lunii octombrie 2012, 70% din femei şi 65% din bărbaţi au avut salarii brute sub 2.000 lei, adică sub 1.424 lei net. Cum aproximativ jumătate din cheltuielile de consum ale unei familii sunt alocate pentru mâncare, băuturi şi ţigări, iar aproape un sfert pentru plata utilităţilor, ar mai rămâne cam 350 lei pentru studii, economii, rate, leasing, cheltuieli cu sănătatea şi vacanţe.
Potrivit Statisticii, repartizarea salariaţilor după salariile brute realizate arată că 5,0% din numărul celor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% din salariaţi au încasat între 701 şi 1.500 lei, 32,1% între 1.501 şi 3.000 lei, 11,0% au avut salarii brute între 3.001 şi 5.000 lei, iar 5,2% au realizat salarii brute de peste 5.000 lei. Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate arată o concentrare în zona salariilor mai mici de 2.000 lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).
Făcând transformarea brut-net, rezultă că mai bine de două treimi din angajati pleacă acasă cu mai puţin de 1.400 lei (sub 330 euro). Câţi bani pot fi rupţi din coşul zilnic pentru cheltuieli care nu ţin neapărat de strictul necesar? Într-o analiză realizată anul trecut de publicaţia The Atlantic, care citează un studiu al Credit Suisse Emerging Consumer, se arăta că în SUA populaţia cheltuie numai un dolar din 10 pe mâncare, în timp ce în aşa-numitele state BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) populaţia cheltuie de cinci ori mai mult pe alimente. În România, statisticile arată că aproape trei sferturi din cheltuielile totale ale unei gospodării sunt alocate cheltuielilor de consum, dintre care o pondere de 41% o deţin cheltuielile cu produse alimentare şi băuturi nealcoolice. Dacă mai adăugăm ţigările (7,7%) şi cheltuielile cu utilităţile, care tind spre 25% după ultimele scumpiri, rezultă că ceilalţi comercianţi se bat pentru un rest de 350 lei din salariul majorităţii angajaţilor. Ce s-ar putea face cu ei?
Rata la un credit ipotecar
Vestea proastă e că de unul singur acest obiectiv pare irealizabil. Pentru o garsonieră (preţ estimat: 25.000 euro) luată printr-un credit „Prima Casă“ pe 30 de ani, rata pleacă de la 120 euro (520 lei), astfel încât e nevoie de cel puţin două salarii brute de 2.000 lei pentru a susţine acest proiect (se poate merge însă spre un apartament cu 2 camere confort II – 30.000 euro; rata pleacă aici de la 190 euro, potrivit conso.ro).
Taxa de studii la o facultate particulară
Costă cam 500 euro pe an, deci 180 lei/lună, fără să mai punem la socoteală cheltuielile complementare – cărţi, cursuri, alte materiale – care pot epuiza integral cei 350 lei disponibili.
Un concediu în străinătate
Cu rezervări prin booking.com, zboruri low-cost şi plecări în extrasezon, două persoane se pot limita la un buget de 1.000 euro/săptămână. Două treimi din angajaţii din România pot oferi deci perechii de viaţă un astfel de răsfăţ pe an.
Sigur, toţi aceşti bani pot fi economisiţi şi ajungem la un capital suplimentar de aproximativ 1.000 euro pe an, contabilizând şi dobânzile aferente unui cont de economii. La fel de bine banii pot fi topiţi dacă apar probleme de sănătate.
Din experienţă proprie, o fractură relativ banală la cot (da, cu durerea în cot nu-i de glumă) te costă cam 2.000 de lei, tratată în sistemul de stat (cu „atenţiile“ de rigoare); asta dacă nu preferi confortul privaţilor (pentru aceeaşi operaţie mi s-au cerut 5.000 de lei în reţeaua Medlife).
