Câteva zeci de federaţii patronale pretind că reprezintă companiile româneşti în relaţia cu sindicatele şi cu statul, însă cei mai mulţi patroni nu ştiu exact cine şi cum negociază în numele lor.
Cu toate acestea, Guvernul îşi bazează deciziile pe consensul obţinut în negocierile formale din Consiliul Economic şi Social. În realitate, patronatele din România reprezintă o încrengătură la fel de pestriţă şi conflictuală ca sindicatele.
Două mari grupuri de interese îşi dispută tacit influenţa când este vorba de modificarea legislaţiei: pe de o parte, clasicele patronate, iar pe de altă parte, structurile de lobby ale investitorilor străini. În cazul Codului Muncii au existat două seturi separate de negocieri.
AmCham (Camera de Comerţ Americană din România) şi Consiliul Investitorilor Străini, care nu fac parte din structurile patronale, au deschis în vara anului trecut negocieri pentru modificarea legii. Ulterior, propunerile au fost discutate în paralel în grupurile de lucru de la Guvern. La patronate, consultările au ajuns abia după adoptarea unei prime forme în Guvern. Însă şi în acest caz interesele reale ale oamenilor de afaceri au fost slab reprezentate. Procedura patronatelor presupune consultarea formală a membrilor, însă decizia referitoare la care propuneri să fie reţinute şi care nu a aparţinut conducerii.
Proiectul noului Cod al Muncii a fost discutat cu reprezentanţii filialelor şi cu federaţiile patronale, ne-a declarat Florin Costache, preşedintele Patronatului Naţional Român (PNR). Toate propunerile şi alte modificări au fost centralizate la confederaţie şi discutate în CES. „Proiectul noului Cod al Muncii au fost discutate cu toţi membrii de la PNR. Fie ne-am deplasat la sediile acestora, fie au consultat proiectul pe internet. Propunerile de modificare au fost adunate şi centralizate de conducerea PNR, după care a urmat discuţia în plenul CES. Confederaţii care sunt membre ACPR au avut o poziţie comună, au fost de acord cu textul Guvernului, dar cu unele modificări”, a precizat Costache.
Cine este reprezentat
Doar o parte din marile companii din România sunt reprezentate în cadrul confederaţiei patronale care îşi dau avizul pentru proiecte legislative ale Guvernului. Puţine multinaţionale sunt membre în confederaţii sau federaţii patronale. În prezent, în cadrul Consiliului Economic şi Social (CES), instituţie publică care realizează dialogul social dintre patronate, sindicate şi Guvern, doar 11 confederaţii patronale au drept de vot, deşi potrivit legii, patronatele au 15 locuri rezervate.
Pe de altă parte, o pleiadă de asociaţii profesionale care nu-şi revendică titulatura de patronat preferă să îşi urmărească interesele pe canale neoficiale, de lobby.
Pentru elaborarea legislaţiei, dar şi a strategiilor şi politicilor economice şi sociale, Guvernul se consultă cu partenerii sociali. Patronatele şi sindicatele sunt reprezentate în cadrul Consiliului Economic şi Social prin confederaţii reprezentative la nivel naţional şi care trebuie, conform legii, să îndeplinească anumite condiţii. În cazul confederaţiilor patronale, acestea trebuie să reprezinte 25% din companiile de ramură şi minimum 7% din totalul salariaţilor la nivel naţional. Confederaţiile patronale reprezentate în CES îşi dau avizul consultativ, alături de sindicate pentru proiectele de lege.
Politici de grup
Deşi mari companii precum Rompetrol, Mittal Steel, Dacia Piteşti, Petrom au reprezentativitate în CES prin intermediul unor confederaţii patronale, alte multinaţionale importante nu sunt reprezentate, acestea având politici stabilite la nivel internaţional pe care trebuie să le respecte, indiferent de legislaţia din ţara respectivă.
La întrebarea de ce majoritatea marilor multinaţionale prezente în România nu are reprezentativitate în CES prin confederaţii patronle, vicepreşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România ne-a declarat că este vorba de „opţiunea fiecărui patronat în parte”.
„Mari organizaţii precum AmCham sau CIS (Consiliul Investitorilor Străini) au în cadrul lor mari companii care nu doresc să se implice în conducerea unor patronate. Multe din multinaţionale respectă anumite politici de grup. Nu există însă nici o restricţie pentru afiliere la patronate, federaţii sau confederaţii. E vorba de libera opţiune la alierea cu alte patronate”, a precizat Agathon.
În legea patronatelor se menţionează că, pentru a obţine reprezentativitatea la nivel naţional, o confederaţie trebuie să aibă ca membri companii care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 25% din ramurile de activitate şi cuprind 7% din efectivul salariaţilor din economia naţională. Reprezentativitatea se obţine o dată la patru ani, prin decizie judecătorească.
„Umbrela” ACPR
Opt confederaţii patronale din CES au ales să fie reprezentate în cadrul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). Cele opt confederaţii membre ale ACPR (ARACO, CNIPMMR, CNPR, CPISC, CNPR, UGIR, PNR, UNPCP) şi-au menţinut fiecare statutul juridic. Alianţa patronală a fost creată pentru ca organizaţiile componente să fie membre în Business Europe, una dintre cele mai puternice organizaţii de business la nivel european şi mondial, cu 40 de federaţii membre, reprezentative pentru peste 20 de milioane de companii din 34 de ţări.
„Scopul ACPR este realizarea unui organism comun al patronatelor, cu statut şi regulament de funcţionare proprii, pentru reprezentarea unitară a mişcării patronale”, ne-a declarat vicepreşedintele ACPR, Dan Matei Agathon. Din ACPR, pe lângă patronate mai fac parte şi asociaţii profesionale precum Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Iniţiativa Europeană a Mediului de Afaceri (IEMA), Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi Unimpresa.
PNR – Patronatul Naţional Român
Preşedintele PNR este Florin Costache, care deţine în prezent şi funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social (CES).
PNR reprezintă interesele a 4.000 de întreprinderi, preponderent întreprinderi mici şi mijloci, din domenii precum transporturi, agricultură, turism, comerţ, hotelărie, pescuit, construcţii şi altele.
Reprezentanţii PNR susţin că au reprezentativitate pentru 8% din salariaţii care activează în economia naţională.
CNIPMMR – Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România
Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, este profesor universitar la Academia de Studii Economice. CNIPMMR grupează în 100 de organizaţii patronale sectoriale şi teritoriale, societăţi comerciale cu capital majoritar privat. Include, de asemenea, membrii asociaţi: asociaţii familiale, profesionale,
de ramură şi persoane fizice
autorizate.
ARACO – Asociaţia Română a Antreprenorilor din Construcţii
Preşedinte ARACO este Laurenţiu Plosceanu, fost director la ABC Asigurări Reasigurări Bucureşti şi fost angajat al Energoconstrucţia.
Araco este asociaţie patronală şi profesională pentru 1.300 de întreprinderi cu capital de stat, mixt sau privat, din domeniile construcţii- montaj, cercetare-proiectare, de mecanizare şi producţie de utilaje pentru construcţii. Cifra de afaceri a companiilor membre este de 6,8 miliarde euro.
Dintre companiile membre enumerăm: Hidroconstrucţia, Lafarge, Bosch, TBUCB, Iridex Group, Imsat, Metroul SA, TCIF Craiova, Construcţii Hidrotehnice Iaşi, Saiftim Timişoara, Conest Iaşi, Lucs Braşov, Grup 4 Instalaţii Cluj, Bilffinger Berger, FCC Construction, Bouygues.
Preşedintele ARACO susţine că, la nivel naţional, 7% din forţa de muncă este reprezentată în companiile membre.
CNPR – Confederaţia Naţională a Patronatului Român
Preşedinte CNPR este Mihai Manoliu, profesor la Universitatea Politehnica Bucureşti.
CNPR cuprinde 16 federaţii, uniuni, asociaţii, organizaţii patronale şi 29 societăţi comerciale afiliate direct. Organizaţiile patronale membre ale CNPR cuprind asociaţii patronale structurate pe ramuri, domenii şi subdomenii de activitate, la care sunt afiliaţi 6.513 agenţi economici cu capital privat, majoritar de stat, străin sau mixt. CNPR reprezintă structuri din domeniile sănătate, transporturi, industrie, IMM, cercetare şi altele.
Companii membre: Rompetrol, Ana Holding, Lafarge Ciment, KPMG, Glaxosmithkline etc.
UNPCPR – Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România
Patronatul UNPCPR este constituit preponderent din întreprinderi mici şi mijlocii, iar preşedinte este omul de afaceri Costel Constantin Olteanu.
CNPR – Consiliul Naţional al Patronilor din România
Preşedintele CNPR este Mihai Cârciog, fondator de-a lungul timpului a unor importante trusturi media.
CNPR cuprinde 16 federaţii, uniuni, asociaţii, organizaţii patronale şi 29 societăţi comerciale afiliate direct. La organizaţiile patronale CNPR unt afiliaţi 6.513 agenţi economici cu capital privat, majoritar de stat, străin sau mixt. Membrii CNPR reprezintă agenţi economici din industrie, agricultură, construcţii, transporturi rutiere, transporturi navale, comunicaţii, comerţ, turism, cercetare şi proiectare, sectorul sanitar privat şi alte domenii de activitate.
CPISC – Confederaţia Patronală din Industrie, Servicii şi Comerţ
Preşedinte este Nicolae Badea, om de afaceri, fost patron la Computerland şi unul din patronii clubului de fotbal Dinamo Bucureşti.
CPISC grupează asociaţii şi federaţii ale angajatorilor, în special medii şi mari, din industria energetică, industria extractivă energetică şi neenergetică, industria metalurgică, indus¬tria construcţiilor de maşini, industria şi serviciile IT, Poşta şi Comunicaţii, producţia şi distribuţia cinematografică şi de audio-vizual, turism, transporturi mărfuri şi persoane, construcţii, servicii şi comerţ. CPISC reprezintă 368.000 de salariaţi, adică 8,4% din total la nivel naţional.
UGIR – Uniunea Generală a Industriaşilor din România
Preşedintele UGIR este controversatul om de afaceri George Constantin Păunescu, implicat în numeroase scandaluri bancare precum cel al Bancorex. Tot George Constantin Păunescu este şi preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), alianţă care grupează nu mai puţin de nouă confederaţii patronale membre CES.
Cea mai mare companie din România, Petrom este reprezentată în ACPR prin Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
UNPR Uniunea Naţională a Patronatului Român
Preşedintele UNPR este Marian Petre Miluţ, om de afaceri, preşedinte la SC Romerica International, întreprindere care are ca obiect de activitate fabricarea produselor electronice şi optice.
UNPR este constituită din 10 patronate. Dintre companiile membre enumerăm: Marshal Turism, Blue Air, Prefab, Mobigo.
CONPIROM – Confederaţia Patronală din Industria Română
Preşedintele CONPIROM este omul de afaceri Vasile Turcu, fost acţionar la Dinamo.
CONPIROM reuneşte 15 mari federaţii patronale din metalurgie, materiale de construcţii, agricultură, îngrăşăminte chimice, industria electronică şi electrotehnică, producători de mobilă şi alţii. În cadrul federaţiilor îşi desfăşoară activitatea 40 de organizaţii patronale.
CONPIROM a încheiat 17 contracte colective de muncă la nivel naţional pentru nouă ramuri din economie.
Ponderea membrilor CONPIROM în producţia industrială a economiei este de 70% prin cele peste 1.400 de societăţi comerciale mijlocii, mari şi foarte mari care sunt membre ale federaţiilor componente.
Un milion de salariaţi lucrează în întreprinderile membre ale CONPIROM.
Patronatul Mittal Steel este reprezentat în cadrul acestei confederaţii.
UGIR 1903 – Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903
Preşedintele UGIR 1903 este Cezar Ioan Corâci. Corâci a fost deputat în legislatura 1996-2000 şi este în prezent şi conferenţiar la Facultatea de Automatică.
Confederaţia patronală UGIR 1903 are în componenţă 60 de federaţii şi organizaţii patronale de ramură din industria constructoare de maşini, petrochimie, industria alimentară, construcţii navale, materiale de construcţii, IT, industria alcoolului, medicamente şi altele.
În patronatele componente sunt reprezentate comapnii precum: Dacia Piteşti, Şantierul Naval Tulcea, European Drinks, Astra Arad, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Romenergo Bucureşti, Antibiotice Iaşi, UTI Bucureşti, Asesoft Ploieşti.
7% din totalul salariaţilor la nivel naţional asigură reprezentativitatea unei confederaţii
Citeşte şi editorialul RL: Cine sunt patronii României
