"Sacrificiul e o constanta a istoriei si un imbold al omului" – scrie Nicolae Steinhardt in "Jurnalul fericirii", cartea-marturie a trecerii sale prin intunecatele taramuri ale suferintei, luminate doar de sensul ei adanc, revelat sub boarea Duhului. Despre teroarea metodica si generalizata a vremurilor comuniste, despre victime (dar foarte putin despre calai), despre eroi si martiri cazuti in malaxorul demoniei rosii, s-a vorbit la al II-lea congres "Rezistenta prin credinta", care a avut loc la Constanta (19-21 septembrie a.c.), sub inaltul patronaj al Arhiepiscopiei Tomisului. Semnificativ, in Catedrala Arhiepiscopala, inainte de orice, a avut loc o slujba oficiata de I.P.S. Teodosie, lauda si multumire lui Dumnezeu, cu pomenirea celor cazuti in timpul prigoanei ateiste a "dictaturii proletariatului" (fictiune care a permis unor scelerati si scursori ale societatii sa-si insuseasca Puterea si s-o exercite cu cruzime, fara limite si fara scrupule). Au participat fosti detinuti politici, clerici, istorici, muzeografi si jurnalisti. Au avut loc lansari de carte, comunicari stiintifice, proiectii si auditii, ca si vernisarea unor expozitii – un program foarte bogat si interesant, de necuprins in aceasta scurta relatare. Cum stim, comunismul s-a prabusit in Europa, dar sechelele sale se perpetueaza. Insa datorita celor care au suferit prin temnite ca Pitesti si Aiud, Jilava si Gherla, Sighet si Ramnicu Sarat, si Poarta Alba, si nu si-au pierdut credinta, ba chiar si-au facut platosa din dragostea pentru Dumnezeu, datorita acestor eroi si martiri, majoritatea nestiuti decat de Cel-de-Sus, a existat si o consecinta paradoxala a regimului criminal si ateist, laconic formulata de parintele Arsenie Papacioc: "Comunismul a umplut Cerul de sfinti".
Principalii organizatori ai manifestarii – sotii Nicoleta si Gheorghe Nistoroiu – au ales trei martori principali ai infruntarii dintre credinta (dragoste) si ateism (ura): poetul si prozatorul Ilie Tudor, compozitorul si scriitorul Traian Popescu si poetul Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu). Ultimul, urcat la Domnul, a fost detinut politic in trei randuri (1945,1950-54, 1958-1964), trecand prin Jilava, Galati, Gherla, lagarele din Peninsula, Gales si Balta Brailei. O vasta opera poetica consacrata Basarabiei natale, dar si cruntei experiente carcerale, ca si "prietenul de temnita dusmana" Radu Gyr. I-a fost consacrata o expozitie documentara intr-o sala a Muzeului Marinei Militare (exemplar renovat!). Dar, mai presus de orice, i-au fost recitate poemele zi de zi, ceas de ceas.
Ilie Tudor (n. 3 martie 1923, Podari, Dolj), a facut sapte ani in inchisori grele: Craiova, Jilava, Aiud, Gherla si in lagarul Salcia, dar e mandru ca a fost acolo langa Mircea Vulcanescu, Vasile Voiculescu, Nicu Steinhardt, Dumitru Staniloaie, Valeriu Anania si multi alti mari romani. Cantaret bisericesc cu mare har ("eu stau in strana de la 13 ani") ne-a incantat cu vocea sa (doar e tatal lui Tudor Gheorghe!), cu umorul sau subtire, de oltean hatru, cu snoave, dar si cu amintiri din temnita – chiar si acestea pigmentate cu umor. Frumos om si bun crestin!
Traian Popescu – mai cunoscut cititorilor suplimentului aldine – ne-a povestit cum a compus (muzica si versurile), in zarca inchisorii din Aiud, Poemul-cantata "Mantuire" si Oratoriul "Calvar" si ne-a oferit vizionarea-auditie a celor doua lucrari, cantate in sala de concerte a Radiodifuziunii Romane (1991-1993 si 1997), dar si in Suedia (2006). A publicat sase carti si afirma ca: "Nu am fost o victima a regimului comunist. Eu am fost un luptator impotriva comunismului si am apartinut Generatiei Scut!".
Pentru acesti buni romani si buni crestini, ca si despre sutele de mii de oameni care au suferit pentru credinta lor si pentru neamul lor, putem parafraza indemnul Sfantului Apostol Pavel: "luati aminte cum si-au trait viata si urmati-le credinta". Caci pana la urma, din Cer sau dintre noi, ei pot spune: "Biruit-am teroarea".
In pagina 18, comunicarea doamnei conferentiar Mariana Taranu, doctor in stiinte istorice, din Chisinau: "Persecutii religioase in Basarabia"
