Cincisprezece persoane au fost ucise pe 18 februarie 2006, in Nigeria, de catre manifestantii musulmani care protestau impotriva publicarii caricaturilor profetului Mahomed. “Au fost arse biserici catolice, ca si cladirea episcopiei din Maiduguri. In cursul acestor evenimente sangeroase, am pierdut un preot, parintele reverend Michael Gajere, care a fost ucis si apoi ars”, a precizat pentru AFP parintele Peter Maidugu. Au fost jefuite numeroase magazine ale crestinilor. Peste cateva zile noile ciocniri au ridicat numarul mortilor la patruzeci si noua.
Nigeria, stat federal, numara 130 milioane de locuitori, din care 50 la suta musulmani si aproape tot atatia crestini care locuiesc mai ales in sudul tarii. Din 1999, douasprezece state din nord, cu majoritate musulmana, au instaurat sharia. In 2004, sute de mii de crestini au suferit persecutii. “Atacuri si distrugeri ale bisericilor si ale locurilor de cult, furturi din parohii, violuri, asasinate si condamnari arbitrare”, noteaza Thomas Grimaux in raportul despre persecutiile crestinilor in lume, editat de organizatia Ajutor Bisericilor in Suferinta, Aide a l'Eglise en Detresse (AED).
Fondata in 1947 de parintele olandez Werenfried van Straaten, pentru a veni in ajutorul Bisericilor din spatele Cortinei de Fier, AED si-a extins actiunea in toate tarile unde crestinii sunt amenintati Ð in total, 130. “Vremea martirilor nu a trecut, mentioneaza Grimaux, Dumnezeu il face pe om un semn al contradictiilor prin excelenta.” Libertatea religioasa, spunea Benedict al XVI-lea, “este departe de a fi peste tot respectata. In anumite cazuri, ea este negata din ratiuni religioase sau ideologice. In altele, desi recunoscuta prin legi, nu poate fi pusa in practica, i se pun piedici de catre puterea politica sau, intr-o maniera mai insidioasa, de dominatia culturala a agnosticismului sau a relativismului.”
Aceste constatari stabilesc o diferenta intre persecutiile sangeroase (agresiuni fizice, asasinate) care lovesc in numeroase tari Biserica si hartuielile disimulate (insulte, dificultati administrative) care in alte parti intretin un climat de intoleranta anticrestina din ce in ce mai ingrijorator.
Raportul AED mentioneaza patru surse de persecutii. Cea mai importanta Ð islamismul fie ca apartine statului, fie terorismului. Apoi comunismul, inca la putere in Cuba, ca si in China. Urmeaza fanatismul hindus sau buddhist care inarmeaza gruparile extremiste. In sfarsit, ceea ce este indeobste denumit, cum spuneau Papa Ioan Paul al II-lea si Papa Benedict al XVI-lea, “cultul mortii”, care se opune cultului vietii aparat de Biserica, intalnit in tari care totusi proclama libertatea religioasa.
La Jubileul anului 2000, dorinta Papei Ioan Paul al II-lea a fost sa se pastreze memoria martirilor crestinismului. Acesta este obiectul acestui raport, care marturiseste angajamentul barbatilor si femeilor in slujba celor foarte saraci, pe toate continentele, uneori cu pretul vietii.
Tari unde nu exista libertate religioasa
Arabia Saudita (23 de milioane de locuitori) ocupa primul loc printre tarile unde crestinismul este reprimat. Riad, “care finanteaza generos constructia de moschei in lumea intreaga, nu incuviinteaza ridicarea unei capele in Arabia Saudita”, aminteste Thomas Grimaux. A detine o Biblie se pedepseste cu inchisoarea, iar celebrarea cultului crestin este interzisa. Persecutiile ii vizeaza mai ales pe crestinii non-occidentali, muncitorii pakistanezi sau servitorii filipinezi.
Multe alte state musulmane interzic orice manifestare publica a cultului crestin. Este cazul Afganistanului, care a devenit oficial republica islamica in 2004, unde crestinii trebuie sa se ascunda pentru a-si practica religia. Convertirea la crestinism este pasibila de pedeapsa cu moartea (cinci afgani care s-au convertit au fost omorati in 2004), ca si in Mauritania. In Yemen, unde islamul este religie de stat, islamistii din nord se dedau la rapiri si violente Ð doua calugarite din ordinul Maicii Tereza au fost ucise aici in 1998. In Comore, de unde locuitorii emigreaza in masa spre Mayotte, numai musulmanii isi pot practica in voie religia, desi libertatea religioasa este legiferata. In China, libertatea religioasa este ingradita de comunism. Exista aici o Biserica “oficiala” plasata sub controlul partidului. Desi in China informatia este cenzurata, se stie ca cel putin doi episcopi sunt incarcerati, alti treisprezece sunt impiedicati sa-si exercite functia, iar aproximativ douazeci de preoti sunt inchisi sau dati disparuti. Persecutiile, notate in raport, sunt nenumarate. Arestari ale preotilor si episcopilor, calugarite violentate, interdictia de a parasi tara Ð de exemplu, in octombrie, in timpul Sinodului catolic, locurile episcopilor chinezi au ramas goale, fara nici o explicatie din partea autoritatilor de la Pekin.
Coreea de Nord, marxista, nu autorizeaza alte culte, decat pe ale celor doi mari carmaci Ð Kim Il-sung si Kim Jong-il. Conform BBC, 10.000 de crestini sunt inchisi in Coreea de Nord. In Vietnam, desi libertatea religioasa este proclamata, crestinii sunt supravegheati indeaproape. Dupa cum spune parintele Chan Tin, puterea comunista isi fondeaza politica represiva “pe un arsenal juridic foarte siret si subtil (…). Acest arsenal este aplicat numai Bisericilor care refuza sa fie controlate de stat.”
Tari unde libertatea religioasa este foarte limitata
Lista este lunga. Intalnim aici cateva ramasite ale erei sovietice (Cuba), dar, din Bangladesh in Turcia, trecand prin Algeria, Egipt sau Sudan, tot in tarile musulmane vom intalni adversarii cei mai inversunati ai crestinismului.
In Kosovo (doua milioane de locuitori din care 90 la suta sunt musulmani), din 1999, 150 de biserici si manastiri au fost distruse de extremistii musulmani albanezi. In octombrie 2005 biserica cu hramul Hristos Mantuitorul, cladire aflata in constructie, a fost transformata in toaleta publica. Ortodocsii nu dispun de nici o libertate in Kosovo.
In Algeria, desi libertatea religioasa este afirmata oficial, catolicii si protestantii, amenintati de islamisti, sunt obigati sa se manifeste cu o discretie extrema. In Turcia, statul laic garanteaza libertatea cultului, totusi crestinii sunt victime ale discriminarii. Pe 23 iunie, nuntiul apostolic in Turcia, Monseniorul Edmont Farhat, era de parere intr-un interviu ca libertatea religioasa “nu exista decat pe hartie”. Intimidarile si ofensele sunt indreptate mai ales catre ortodocsi. Conform AED, guvernul turc a confiscat, incepand din 2002, 75 la suta din proprietatile Patriarhatului.
In Pakistan, acuzatia de blasfemie este pedepsita cu moartea printr-o lege din 1984 si este de obicei folosita contra crestinilor pentru a-i forta sa-si renege credinta sau pentru a-i deposeda de o afacere. Activistii islamisti isi fixeaza tinta asupra locurilor de cult Ð un templu devastat la Islamabad pe 18 martie, trei biserici luate cu asalt si arse de 3000 de oameni langa Lahore, pe 12 noiembrie, din cauza ca un crestin a dat foc Coranului.
In Bangladesh, unde islamul a devenit religie de stat in 1988, grupuri de islamisti militeaza pentru a obtine interzicerea crestinismului. Catolicii si protestantii traiesc sub amenintarea atentatelor. Pe 24 decembrie la biserica Sfantul Rozariu din Dacca nu s-a putut celebra slujba de Craciun de teama actiunilor teroriste.
In India, crestinii sunt mai ales victime ale anumitor secte hinduse, la putere in unele state. Nu pot fi enumerate toate actiunile anticrestine Ð asasinarea parintelui Chitttilappilly in august 2004, acuzat de prozelitism de catre fundamentalistii hindusi, atacul unei episcopii in statul Kerala, jefuirea unei manastiri in Maharashtra, agresarea pelerinilor in Rajastan, convertirea fortata la hinduism in dioceza din Amravati, incendierea unui templu protestant la Manipur, retinerea arbitrara a unui preot si a unei calugarite acuzati de a fi convertit hindusi in statul Madhya Pradesh. In statul Orissa, situatia este “intolerabila”, considera Monseniorul Raphael Cheenath.
