Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Doua vinuri napastuite

Negru romanesc Nu putine sunt soiurile romanesti care au trait si s-au contopit, in evolutia lor, cu insasi istoria zbuciumata a poporului roman. Dar parca soiul Negru romanesc a fost mai aproape de durerile si suferintele traite vreme ...

Share

Rl online 0 comentarii

26.08.2005 - 00:00
Negru romanesc

Nu putine sunt soiurile romanesti care au trait si s-au contopit, in evolutia lor, cu insasi istoria zbuciumata a poporului roman. Dar parca soiul Negru romanesc a fost mai aproape de durerile si suferintele traite vreme de secole de neamul nostru. Cred acest lucru, deoarece soiul Negru romanesc a fost cunoscut in popor si cu sinonimul de rezonanta istorica de Negru de Cetatea Alba. Ce contrast de culori!
Recapituland pe scurt istoria, dupa ce Cetatea Alba a fost ocupata de turci in anul 1484, aceasta a primit numele turcesc de Akkerman. Ca o ironie a sortii, soiul Negru romanesc primeste sinonimul de Negru de Akkerman, ceea ce ar indica, la prima vedere, ca ar fi soi turcesc. Dar tragedia acestui soi vechi romanesc nu se incheie aici. Dupa ocupatia ruseasca a fortaretei Cetatea Alba din anul 1812 si dupa cea sovietica din 1940, aceasta si-a schimbat din nou numele, primind denumirea de Belgorod Dnestrovski, iar soiul Negru romanesc a devenit de data aceasta Negru de Belgorod. Concluzionand, putem spune ca denumirile straine date soiului Negru romanesc au fost in functie de imperiul care ne-a ocupat din teritoriu.
Cultivat la inceputuri pe meleagurile insorite ale Moldovei istorice, Negru romanesc a coborat in timp si in Muntenia, pana in Podgoria Dealu Mare. In prezent, acest soi incarcat de istorie se mai regaseste razlet, in plantatii, de o parte si de alta a Prutului. De asemenea, soiul Negru romanesc se intalneste cultivat in Ucraina, unde este cunoscut sub sinonimele de: Akkermanskii cernai, Cernai krepkii si Kovali. Negru romanesc se numara printre soiurile care pot fi cultivate in plantatii pure fara a avea nevoie de polenizatori. Este un soi rezistent la seceta, dar sensibil la ger, bruma si mana. Negru romanesc este, in general, un soi utilizat pentru obtinerea vinurilor rosii, dar strugurii pot fi folositi si pentru consum in stare proaspata.
Vinurile rosii obtinute sunt usoare, placute la gust, destul de acide, dar fara calitati deosebite, incadrandu-se in categoria vinurilor de masa. Din aceasta cauza, nu se recomanda invechirea acestora, ele consumandu-se in anul de productie respectiv.



Alb romanesc

Alb romanesc a fost un soi la fel de "traumatizat", datorita faptului ca a suferit, ca si soiul Negru romanesc, aceeasi "deznationalizare".
Crescut pe dealurile insorite ale Moldovei, de o parte si de alta a Prutului, acest soi a fost cunoscut si sub sinonimul Alb de Cetatea Alba.
Asa cum a fost si in cazul soiului Negru romanesc, dupa ocuparea fortaretei Cetatea Alba de catre turci, odata cu turcizarea acesteia cu numele de Akkerman si soiul Alb romanesc a capatat sinonimul Alb de Akkerman.
Dupa circa trei secole, odata cu ocupatia rusa si mai tarziu cu cea sovietica, Cetatea Alba isi schimba din nou denumirea, numindu-se Belgorod Dnestrovski iar soiul Alb romanesc (asa cum a patit si Negru romanesc) capata sinonimul de Alb de Belgorod. S-au facut toate aceste precizari, deoarece in literatura de specialitate se mai fac confuzii, in special cand a fost vorba de sinonimele unor soiuri romanesti.
Trebuie precizat faptul ca dupa caracterele sale morfologice, soiul Alb romanesc face parte din acelasi sortogrup cu soiurile Cruciulita, Om rau si Galbena verde, soiuri albe romanesti, astazi aproape disparute.
Vinul se incadreaza in categoria celor de masa, fara calitati deosebite. Aceste vinuri obtinute din soiul Alb romanesc se pot consuma ca atare (facand parte din segmentul de piata cu vinuri ieftine) si care se recomanda a fi consumate ca vinuri tinere, dar se pot cupaja cu alte vinuri, in vederea alcatuirii unor sortimente comerciale.
Aceste vinuri prezinta interes si pot constitui o materie prima corespunzatoare pentru obtinerea distilatelor din vin.
Ca si celelalte soiuri vechi romanesti si soiul Alb romanesc face parte din patrimoniul viticol al Romaniei, la care, pentru realizarea acestuia, au trudit generatii si generatii de cultivatori anonimi ai vitei de vie.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...