O dezbatere organizată de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) și Muftiatul Cultului Musulman, la care au participat 11 parlamentari constănțeni, a scos la iveală un fapt cu potențial îngrijorător: în România există multe moschei și asociații ilegale.
Ce se întâmplă acolo nu știe nimeni. Vin câteva zeci de persoane și asistă la o așa-zisă slujbă, spune muftiul Iusuf Muurat. Mulți dintre imami vin din țări străine. ”Cine sunt ei? Cine slujește aici? Nu știm ce se întâmplă acolo. Vrem să prevenim orice infiltrare a unor persoane care au tendinţe spre radicalizarea comunităţii musulmane din România”, a subliniat chiar muftiul. Numărul lor s-a înmulțit. ”Sunt înfiinţate după 1990, ca ciupercile după ploaie. Sunt foarte multe şi în ţară, neavizate. De exemplu, în Bucureşti funcţionează doar o singură geamie recunoscută oficial. În Capitală sunt însă peste 17 lăcaşuri de cult”, a spus muftiul. Problema acestor asociații nu este nouă. Muftiul declara într-un interviu pentru România liberă, încă din 2010, că ”și la noi, în România, sunt imami care au idei extremiste”. În 2011, vă reamintim, procurorii DIICOT au percheziţionat domiciliile conducătorilor Ligii Islamice şi Culturale din România şi Fundaţia Culturală IslamulAzi din Bucureşti, Constanţa şi Cluj-Napoca, precum şi ale altor persoane implicate în aceste organizaţii, în cadrul unei anchete de antiterorism.
Comisie de control desființată
Cum s-a ajuns la apariția moscheilor ilegale (numai în Constanța sunt două, spune muftiul)? Iusuf Muurat a precizat, pentru România liberă, că acestea funcționează sub cupola unor asociații sau fundații, înființate pe baza Ordonanței nr. 206/2000. Aceasta prevede că ”persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii”. Cu toate acestea, ”partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe”. Statul român avea o comisie care putea verifica aceste fundații și asociații, comisie care făcea parte din Secretariatul de Stat pentru Culte. Deși pare greu de crezut, această comisie a fost desființată acum șase ani. Niciunul dintre parlamentarii prezenți la dezbaterea de care vorbeam, nici muftiul nu au știut să spună cine a luat hotărârea desființării acestei comisii. Cert este că în prezent nicio instituție a statului nu verifică dacă aceste asociații au un scop pur cultural sau au și o latură religioasă. Soluția propusă este ca Muftiatul Cultului Musulman să avizeze direct aceste asociații.
Sprijin pentru învățământ teologic musulman
Participanții la dezbatere au mai punctat o problemă a comunității musulmane: lipsa învățământului teologic superior. ”În România, la ora actuală, există numai 60 de imami”, a punctat deputatul Mihai Lupu. Nu există o facultate teologică pentru musulmani, iar lucrurile acestea trebuie schimbate rapid, spun parlamentarii, prin modificări aduse Legii Cultelor. Pentru că totuși vorbim despre un proces care durează, soluția imediată propusă a fost să se pregătească imami peste hotare, în instituții agreate, cu sprijinul statului român.
Dobrogea, un model
Toți cei prezenți la dezbatere au subliniat că Dobrogea este un model de conviețuire între musulmani și creștini, de circa 800 de ani. ”Noi (musulmanii din România – n.r.) nu suntem musulmani de import, suntem musulmani născuți, nu făcuți aici, și vrem să rămânem în continuare un factor de echilibru și de stabilitate în această zonă”, a spus Gelil Eserghep, președintele UDTTMR. Acesta a precizat că ”în România, nu avem motive de îngrijorare, dar este mai bine să prevenim decât să tratăm, fapt pentru care am ales să punem pe tapet câteva aspecte care chiar dacă acum nu pun probleme, mai târziu ar putea avea repercusiuni”. Și politicienii au rezonat cu ideea prevenirii. ”Trebuie să preîntâmpinăm ca la noi, în Dobrogea, unde avem un exemplu de convieţuire între etnii, să găsim modalităţile legislative, împreună cu deputaţii tătari, ca această convieţuire exemplară să nu fie distorsionată. Să oprim ca aceste infiltrări din partea acestor fundamentalişti să nu ne tulbure convieţuirea”, a precizat senatorul Nicolae Moga. ”Vrem să prevenim, în primul rând, orice infiltrare a unor persoane care au tendinţe spre radicalizarea comunităţii musulmane din România, a preveni şi a împiedica comunitatea musulmană din România să fie influenţată de idei greşite, islamice radicale şi care pot influenţa într-un mod negativ comunitatea noastră”, a fost și concluzia muftiului Iusuf Muurat.
Replica asociațiilor acuzate
Una dintre asociațiile condamnate în dezbatere a fost Asociația Musulmanilor din România. În replică la acuzațiile aduse, aceasta a precizat, printr-un comunicat de presă, că nu a propagat niciodată extremismul și fundamentalismul, ci, dimpotrivă, s-a străduit să prezinte Islamul care cheamă la conviețuire și cunoaștere reciprocă. ”Obiectivul principal al Asociației Musulmanilor din România este de a prezenta Islamul – religia îndurării și a păcii – în limba pe care o înțeleg cel mai bine membrii comunității musulmane din Constanța și în special tinerii. Pentru că, în cazul în care Islamul nu este înțeles corect, mai ales în prisma evenimentelor din prezent din lumea musulmană, pot apărea fel de fel de concepții și practici greșite, care contravin spiritului pacifist și tolerant al religiei islamice”, spun reprezentanții asociației. Aceștia își sfătuiesc membrii ”să împlinească rugăciunile zilnice la moscheile ce aparțin Muftiatului”. Ei spun că au solicitat un aviz de funcționare de la Muftiat, cu ani în urmă, dar nu au primit un răspuns.
Parlamentarii și reprezentanții comunității oficiale caută soluții pentru ca extremismul islamic să nu devină o problemă și în România
Muftiul Cultului Musulman spune că asociațiile și fundațiile musulmane apar ca ciupercile după ploaie
Membrii Asociației Musulmanilor din România (instituție nerecunoscută de Muftiat), în timpul rugăciunii (foto: Asociația Musulmanilor din România)
