Liderii UE, reuniţi la Bruxelles, au în vedere înăsprirea condiţiilor de primire a imigranţilor la sosirea lor în spaţiul Uniunii, în încercarea de a dezamorsa o criză care pune în pericol libera circulaţie în spaţiul Schengen.
Comisia Europeană vrea să impună statelor membre să îşi împartă preluarea celor 40.000 de doritori de azil originari din Siria şi Eritreea sosiţi în Italia şi în Grecia după 15 aprilie şi a propus în acest scop criterii de repartizare, aşa-numitele cote. O măsură care a divizat europenii şi acest proiect a fost supus la vot joi, la summitul UE.
Miercuri, un responsabil european declara că „ideea cotelor impusă de Bruxelles nu poate funcționa. Nu există şi nici nu va exista consens pentru un mecanism obligatoriu“. Şi în rândul delegaţiilor există o nemulţumire – „Comisia Europeană (CE) a subestimat capacitatea de rezistenţă a unui bloc de state“. Polonia, ţara natală a preşedintelui Consiliului European, şi Spania sunt cele două mari ţări din fruntea opoziţiei la acest proiect. Un înalt responsabil european avertiza că, juridic, putem proceda la un vot cu majoritate calificată, dar va fi dificil din punct de vedere politic să impui unei ţări o măsură pe care o contestă“.
Nici o obligaţie nu figurează în proiectul concluziilor care au fost supuse joi liderilor europeni. Şefii de stat şi de guvern sunt chemaţi să „îşi dea acordul relocalizării pe termen de doi ani a 40.000 de persoane venite în Italia şi Grecia şi au nevoie de o protecţie provizorie“. Repartizarea lor va fi discutată de miniştrii de Interne la 9 şi 10 iulie la Luxemburg şi ar trebui să fie efectivă la sfârşitul lunii iulie.
În ultimele zile Ungaria a provocat o nouă furtună în UE după ce marţi, 23 iunie, a anunţat că refuză gestionarea imigranţilor intraţi în Europa prin teritoriul său. Comisia Europeană a reacţionat şi a cerut Budapestei „clarificarea imediată a naturii şi extinderii problemei tehnice“ invocate de Ungaria pentru suspendarea regulilor „Dublin III“.
Convenţia Dublin III
După 24 de ore, Budapesta a făcut paşi înapoi. Sub presiunea UE şi a Austriei vecine, Ungaria a revenit asupra suspendării regulilor UE numite „Dublin III“ anunţate în ajunul summitului UE asupra reglementării crizei imigraţiei. Ungaria anunţase marţi seară suspendarea Dublin III, document ce dispune că o cerere de azil trebuie să fie examinată de primul stat european în care a sosit imigrantul. Concret, suspendarea acestei convenţii ar fi permis refuzarea persoanelor ajunse în Ungaria care ar fi urmat să fie trimise altundeva, în special în Germania şi Austria. Viena a considerat „inacceptabilă“ suspendarea convenţiei de către Budapesta şi a avertizat cu „consecinţe“. Decizia Ungariei de suspendare a regulilor europene a intervenit la o săptămână după cea privind construirea unui zid de securitate înalt de patru metri pe o lungime de 175 km la frontiera ungară cu Serbia. Budapesta spera că acest zid va diminua fluxul de refugiaţi.
Operaţiunea EU Navfor Med
UE a lansat o operaţiune navală în Mediterana pentru supravegherea traficanţilor libieni de imigranţi spre coastele europene. În acest stadiu, cinci nave de război, două submarine, trei avioane de patrulare maritimă, două drone şi trei elicoptere vor participa la operaţiunea EUNav for Med, al cărei personal va fi format pe problemele de dreptturi ale refugiaţilor, dar şi pe procedurile de salvare a ambarcaţiunilor încărcate cu imigranţi în derivă spre Europa. Operaţiunea este menită să distrugă ambarcaţiunile utilizate de traficanţii de refugiaţi de pe coastele libiene şi în special „navele-mamă“ care sunt folosite pentru tractarea în largul Mediteranei a precarelor bărci sau plute încărcate cu imigranţi. În absenţa unei rezoluţii a Consiliului de Securitate de autorizare a folosirii forţei în apele teritoriale libiene, ea va fi limitată pentru moment. O astfel de rezoluţie nu poate fi votată fără consimţământul autorităţilor libiene, dar ţara este în haos, cu două guverne rivale.
Peste 100.000 persoane au intrat clandestin în Uniune de la debutul anului prin Mediterana sau prin Turcia.
