Cristi Gherghiceanu, a povestit pentru „România liberă“ despre proiectele Fundației ADEPT Transilvania, din Saschiz, despre cum poți să păstrezi biodiversitatea locului, dar să le și oferi locuitorilor zonei un viitor economic și relevanță pentru secolul XXI, fără a sacrifica sustenabilitatea și productivitatea acestora.
RL: În cei peste 14 ani de când s-a înființat, ADEPT s-a dezvoltat de la proiecte mici, locale, la unele naționale. Dintre proiectele desfășurate până acum, care credeți că a influențat cel mai mult comunitatea. Și prin ce anume?
Cristi Gherghiceanu: Este foarte greu să alegem un proiect anume. Prin toată activitatea pe care am desfășurat-o în ultimii paisprezece ani, am acordat prioritate supraviețuirii micilor comunități agricole, în egală măsură protejării biodiversității. Trebuie ca fiecare dintre acestea să sprijine supraviețuirea celeilalte și credem că fără implicarea comunităților locale, niciun efort, oricât ar fi de mare, nu poate sprijini un ecosistem vulnerabil sau amenințat cu dispariția. E un fapt cunoscut că supraviețuirea micilor comunități agricole tradiționale este amenințată la nivel european, dar mai ales în România. Aceste comunități sunt importante în mod particular din perspectiva economică și culturală.
Prin diverse proiecte, ați încercat să dezvoltați comunitatea locală de la Saschiz. Ați reușit, având în vedere infrastructura rutieră precară, să atrageți turiști în această zonă?
Prin toate activitățile am încercat să contribuim la dezvoltarea comunităților de mici fermieri nu numai din Saschiz, ci din toată zona Sighișoara – Târnava Mare. Obstacolele sau micile neajunsuri nu ne-au descurajat, ba din contră ne-au provocat să devenim mai creativi. De exemplu în cadrul proiectului „Infrastructura verde din Sighișoara – Târnava Mare Natura 2000 – Descoperă Târnava Mare pe Bicicletă“, proiect finanțat de un grant din Elveția prin Contribuția Elvețiană la Programul Extins al Uniunii Europene în România, am construit o rețea de trasee de bicicletă, mai exact 106 km, care leagă opt sate săsești din zonă (cu vestitele biserici fortificate) cu Sighișoara, unul din punctele de atracție turistică majoră din Transilvania. De asemenea, organizăm anual și un foarte apreciat concurs de mountain bike, ajuns deja la a cincea ediție. Dovadă a faptului că acest eveniment a fost bine primit de comunitatea bicicliștilor din România și nu numai este faptul că numărul participanților a crecut de la o ediție la alta (de la 250 de participanți în 2014 la 750 anul trecut. Anul acesta așteptăm peste 1.000 de participanți, la Saschiz, pe 18 august.
În ce măsură implicarea prințului Charles în această zonă v-a ajutat la implementarea proiectelor? Aveți colaborări cu el?
Vizitele Alteței Sale Regale, Prințul Charles, au avut un puternic impact asupra opiniei locale, precum și asupra gradului de implicare și colaborare cu factorii de decizie, cu privire la importanța acestor peisaje unice în Europa din punct de vedere al bogăției biodiversității, contribuind totodată la creșterea viabilității economice locale.
Pentru Prințul Charles, protecția acestor peisaje este mult mai mult decât frumusețea lor naturală. Acestea sunt peisaje încă în stare de funcționare ecologică, un exemplu pentru restul Europei, nu doar al frumuseții, ci și al funcționalității.
Din multe motive practice, Prințul de Wales susține activitatea Fundației ADEPT și a altor organizații care protejează aceste peisaje și comunități. Alteța Sa Regală este de părere că nu are niciun rost să înlocuiască ceva care funcționează, la fiecare nivel, cu ceva care nu funcționează, în numele competitivității. Pierderea acestor peisaje, mai ales acum când începem să apreciem valoarea lor deplină, ar fi o adevărată tragedie.
Tot HRH Prințul de Wales a fost cel care i-a îndemnat pe reprezentanții Slow Food (Italia) în 2005 să viziteze zona Târnava Mare, vizită ce s-a concretizat în crearea Saxon Village Preserves, un proiect Slow Food ce a primit asistență de marketing în vederea participării la festivalul internațional bienal din Torino, finanțat prin Fundația Slow Food pentru Biodiversitate. Acest proiect are drept scop crearea unei legături între o bună calitate, o producție curată și prietenoasă cu natura, fără reziduuri chimice și la un preț corect, atât din perspectiva producătorilor, cât și din cea a producătorilor. ADEPT a sprijinit crearea Slow Food Târnava Mare (initial SF Sighișoara), primul Convivium Slow Food din România, ce reunește consumatorii (în principal hotelurile și restaurantele) cu fermierii și producătorii locali.
Concret, cât de ușoară sau dificilă este colaborarea cu oamenii locului?
Comunitățile din zonă au un profil aparte, sunt oameni care au trecut prin multe încercări de-a lungul timpului și, cu toate acestea nu și-au pierdut optimismul și deschiderea către nou. Am găsit oameni cu viziune care au susținut ideile noastre, deși, la începuturile noastre păreau nebunești, un pic nerealiste. Însă, pe măsură ce am demonstrat seriozitate și am fost concentrați pe a traduce ideile în practică, ne-am atras tot mai mulți simpatizanți. Putem spune că avem o relație de parteneriat funcțională cu micii fermieri din zonă și ne bucurăm de implicarea lor în inițiativele noastre.
Dar cu autoritățile?
În 2004, când am pornit la drum, am avut norocul să găsim în Saschiz un om cu totul special, un om cu viziune, care încă de atunci a intuit impactul pe care aveam să-l aducem în zonă prin proiectele noastre: domnul Ovidiu Șoaită, primarul din Saschiz, căruia dorim să-i mulțumim pe această cale pentru tot sprijinul acordat în toți acești ani.
De asemenea, am dezvoltat relații de colaborare foarte bune cu autoritățile atât la nivel regional, cât și la nivel național. Suntem tot timpul deschiși către dialog și credem că faptul că venim mereu cu exemple concrete, legate de problemele reale și practice cu care se confruntă comunitățile locale, ne face un partener de discuții serios.
Avem o colaborare directă și creativă cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și cu Comisia Europeană, privind elaborarea măsurilor în cadrul programelor de dezvoltare rurală actuale și viitoare, bazate pe experiențe practice și colaborarea pentru rezolvarea problemelor de implementare. Se asigură o integrare eficientă a numeroaselor instrumente disponibile în cadrul actualului Program de Dezvoltare Rurală, astfel încât acestea să conlucreze pentru a asigura sustenabilitatea economică la nivel de fermă și comunitate.
Detaliați, vă rog, proiectele pe care le aveți acum în defășurare.
Antreprenoriatul Dezvoltă Ardealul (ADA) – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non agricol din zona urbană prin promovarea culturii antreprenoriale și dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor, deprinderilor antreprenoriale și manageriale în regiunea Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu). Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Antreprenoriatul – o alternativă de carieră excelentă (ACE) Creșterea ocupării de muncă prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană prin promovarea culturii antreprenoriale și dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor, deprinderilor antreprenoriale și manageriale în regiunea Sud Muntenia (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman). Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Dezvoltarea unei rețele europene pentru protejarea terenurilor private – LIFE ELCN parte din Programul LIFE, Proiectele pregătitoare LIFE. Înființarea unei rețele europene pentru protejarea terenurilor private ADEPT – acțiune-pilot: Crearea de stimulente comerciale pentru cooperarea proprietarilor de terenuri cu scopul protejării naturii.
RBAPS – Plăți pentru Biodiversitate pe Baza Rezultatelor: O nouă schemă-pilot de agri-mediu pentru regiunile Târnava Mare și Pogany Havas – O schemă de agri-mediu „bazată pe rezultate“ ce are în centru fânețele cu Înaltă Valoare Naturală, și oferă recompense managementului practic ce produce fân de calitate și protejează speciile sălbatice.
STACCATO – Susținerea schimbării agro-culturale prin ingineria ecologică și utilizarea optimă a resurselor naturale.
Analiza și evaluarea Serviciilor Ecosistemice (ESS), atât în mod izolat, cât și în raport unele cu celelalte, și sensibilitatea acestora față de modelele de utilizare a terenurilor în peisaje dominate de agricultură.
Școala din Angofa – Activități educaționale și impactul acestora.
Renovată și echipată adecvat, școala va deveni un important centru regional pentru activități educaționale.
Vorbiți-ne de proiecte și realizări pe zona biodiversității, a protejării mediului natural.
Proiectul se numește RBAPS – Plăți pentru Biodiversitate pe Baza Rezultatelor: O nouă schemă-pilot de agri-mediu pentru regiunile Târnava Mare și Pogany Havas și este o schemă de agri-mediu „bazată pe rezultate“ ce are în centru fânețele cu înaltă valoare naturală, și oferă recompense managementului practic ce produce fân de calitate și protejează speciile sălbatice. Proiectul își propune să testeze aplicabilitatea și practicabilitatea schemelor de agro-mediu bazate pe rezultate pentru menținerea unui spectru larg de habitate și specii în două regiuni bio-
geografice (Târnava Mare și Pogány Havas) în peisajele agricole cu înaltă valoare naturală, a căror caracteristică este agricultura extensivă. Dezvoltăm schema împreună cu Guvernul României, sporind astfel șansele replicării pe viitor a acestei scheme la scară mai largă în România. În 2015, am dezvoltat și implementat metodologia și lista speciilor-indicator pentru cele două regiuni ale proiectului, Târnava Mare și Pogány Havas.
Proiectul s-a dovedit a fi foarte popular printre fermieri, care apreciază flexibilitatea pe care le-o oferă. Am primit un număr mare de solicitări. În vara anului 2016, specialiștii au efectuat studiile necesare testării eligibilității pajiștilor care au fost propuse de fermieri pentru plăți. În Târnava Mare și Pogány Havas au fost semnate 73 de contracte cu fermierii. 56 de fermieri, ce dețin în total 98,95 ha de fânețe, din zona Pogány Havas, și 17 fermieri, ce dețin 72,91 ha de fânețe, din Târnava Mare, au primit plăți la finele anului 2016 și vor primi plăți până la finele anului 2018.
În ceea ce privește dezvoltarea mesteșugurilor, a produselor tradiționale există astfel de produse care au reușit să depă-
șească granițele țării și să ajungă pe piețe externe?
În perioada 2012 – 2015, patru tineri au fost pregătiți în centrul din Cowfold, UK, al Fundației Camelia Botnar cu scopul de a se iniția în arta olăritului. Atelierul de Ceramică din Saschiz (centru de olărit renumit pentru albastrul intens și tehnica specială de decorare încă din anii 1700) a fost înființat și deschis în 2015 cu sprijinul Fundației Camelia Botnar și a municipalității Saschiz. Atelierul a fost deschis cu scopul de a contribui la renașterea meșteșugurilor tradiționale din zona Târnava Mare, combinând tehnicile tradiționale ale olăritului cu beneficiile tehnologiei moderne, îmbunătățind astfel calitatea și rezistența acestor opere de artă, dar și de a încuraja turismul și educația, oferindu-le turiștilor și celor dornici să învețe, posibilitatea de a participa la ateliere de lucru interactive.
Vasele de ceramică pot fi achiziționate din Centrul de Informare Turistică Saschiz. În prezent, atelierul este funcțional, asigură un loc de muncă pentru doi tineri din zonă și atrage turiști în zonă.
Ați reușit cu adevărat să schimbați mentalități în rândul locuitorilor?
Lucrăm pentru a crește gradul de conștientizare în rândul comunităților locale și al publicului larg, subliniind importanța conservării acestor peisaje cu înaltă valoare naturală și beneficiile pe care le primesc dinspre acestea.
Educația este un element important al activităților noastre. Dorim să educăm generația mai tânără de mici fermieri, să îi apropiem de natură și să îi învățăm mai mult despre îngrijirea peisajelor lor prețioase. Dorim să implicăm și comunitatea mai largă pentru a deveni susținători ai inițiativelor noastre.
Localnicii vor adera la această viziune, nu datorită impunerii anumitor restricții, ci realizând că aceasta le va oferi lor și copiilor lor un viitor mai bun.
Care sunt problemele cu care vă confruntați cel mai des în implementarea proiectelor?
În general e nevoie de cofinanțare, pe orice linie de finanțare ai aplica. Or, acest aspect este unul destul de sensibil având în vedere că suntem o ONG. Însă sprijinul oferit încă de la început de Orange România și, din 2013, de Fundația Orange România, a permis Fundației ADEPT să-și dezvolte un rol unic în România, contribuind la prosperitatea și stabilitatea economică a mii de fermieri mici, protejând în același timp peisajul cu înaltă valoare naturală, unic în Europa.
Fundația Orange România a cofinanțat toate activitățile ADEPT: măsuri inovatoare pentru susținerea comunităților agricole din zonă, legate de (și obținând beneficii directe din) conservarea peisajelor culturale cu Înaltă Valoare Naturală, în care trăiesc. Sprijinul Fundației Orange se concentrează pe creșterea viabilității economice a comunităților de mici fermieri, folosind o abordare inovatoare în comunicarea cu fermierii și micii producători și în demararea activităților de dezvoltare economică și comunitară.
ADEPT a demonstrat cu succes că aceste peisaje pot fi o sursă de bunăstare economică rurală, identitate locală și mândrie națională.
Din câte știu, ați extins proiectele din Transilvania și în zona de sud a României. În ce stadiu sunt aceste proiecte și care este specificul lor? De ce ați extins aceste proiecte în sudul României?
Proiectul Antreprenoriatul – o alternativă de carieră excelentă (ACE) se ocupă de creșterea ocupării gradului de muncă prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană prin promovarea culturii antreprenoriale și dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor, deprinderilor antreprenoriale și manageriale în regiunea Sud Muntenia (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman).
