Mișcarea Uniți Salvăm, extrem de populară în mediul on-line, încurajează boicotarea alegerilor parlamentare, anunțând că în ziua alegerilor îi așteaptă pe cetățenii dezamăgiți de clasa politică să protesteze în stradă. La „greva cetățenească” au anunțat că se vor alătura și unele figuri publice.
Scăderea constantă a participării la vot după 1992 este unul dintre subiectele abordate de sociologi în timpul fiecărei campanii electorale. Dezamăgirea față de clasa politică și, ca urmare, absenteismul la urne reprezintă un fenomen cunoscut în România. Așadar, boicotul individual exista demult. În pragul acestor alegeri europarlamentare a apărut însă un element nou. O mișcare influentă în mediul on-line, formată în timpul protestelor împotriva proiectului Roșia Montană, încurajează fenomenul boicotului și invită românii care nu se simt reprezentați să nu voteze și să protesteze pe 25 mai în stradă. „Vrem o Europă în care să avem cu cine vota. Pe 25 mai, noi votăm în stradă”, scrie pe pagina de Facebook a mișcării.
Cum legitimitatea democratică a unor alegeri depinde de participarea cetățenilor la vot, subiectul a stârnit polemici între tabăra românilor cu viziuni pragmatice, care pledează pentru alegerea răului cel mai mic și participarea la vot, și cea a idealiștilor dezamăgiți, care refuză să-și mai exercite acest drept și vor să pună presiune în stradă pe politicieni.
Obiectiv vorbind, o prezență mică la vot avantajează partidele mari, care au electorat captiv. Dacă majoritatea românilor informați ar refuza să mai voteze, atunci numai mașinațiunile de partid ar decide scorul alegerilor. Cu toate acestea, într-un editorial din Adevărul, jurnalista Ioana Lupea își argumentează decizia de a nu mai vota astfel: „În semn de protest faţă de monopolizarea politicii de către un grup de indivizi şi partidele lor, nu voi vota. Dar voi participa activ la boicotarea alegerilor din 2014 pentru Parlamentul European, al României şi Preşedinţie, în Piaţa Universităţii, împreună cu alţi cetăţeni fără de reprezentare. Celor care-mi vor reproşa că nu am spirit civic, că vor hotărî alţii în locul meu, că fac jocurile PSD, le spun să renunţe. Nu mai votez răul cel mai mic pentru că tot rău este, nu mai votez din calcul sau pentru echilibru între putere şi opoziţie, nu mai votez cu ură sau cu dragoste”.
Mai mult, sociologul Mircea Kivu explică, într-un editorial din România liberă, că puterea votului unui cetățean a devenit foarte mică din cauza sistemului anchilozant. „O datǎ cu finalizarea depunerii la BEC a listelor de candidaţi, întrebarea «Cine vor fi viitorii deputaţi români în Parlamentul European?» mai are puţine necunoscute”, spune Kivu în textul respectiv. Pornind de la sondajele existente pe piață, el constată cǎ se știu deja numele a 25 din cei 32 de deputaţi ce vor merge la Bruxelles.
Argumente pro-vot
Pe de altă parte, sociologul Barbu Mateescu se arată sceptic în legătură cu efectele pe care le va avea mișcarea. „La alegerile din 2009 pentru europarlamentare, 13,3 milioane de români nu au venit la vot. Deci boicotul există. Partidelor nu o să le pese de protest. Cine nu vine la vot nu contează, asta e logica lor. Nu se va schimba nimic”, explică Mateescu.
Un boicot și proteste de stradă în ziua alegerilor europene reprezintă un semnal foarte neplăcut, transmis celorlalte state din UE, crede sociologul Dani Sandu. Acesta atrage atenția că mișcările de stradă în ziua votului pentru PE ar putea fi interpretate drept mișcări eurosceptice.
„Pentru că e anunțat atât de târziu, boicotul nu ar putea să prindă la altcineva decât la middle-class-ul bucureștean. În București, am putea să avem o scădere a prezenței de la 24% la 20%, care nici nu s-ar simți. Mai mult, boicot și proteste de stradă în ziua alegerilor europene reprezintă un semnal foarte neplăcut de transmis celorlalte state din UE. Deși am putea spera altfel, nici Occidentul nu este foarte receptiv la nuanțe. Mișcări de stradă intense de ziua alegerilor europarlamentare vor fi interpretate ca anti-UE în primul rând”, a conchis Sandu.
