Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Trei ani de la infernul din Colectiv. O anchetă independentă sugerează că incendiul a fost provocat

La trei ani de la tragedia produsă în clubul Colectiv, un studiu independent arată că un incendiu de asemenea proporții nu se putea declanșa accidental.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 30.10.2018 - 14:24

Catastrofa produsă în seara zilei de 30 octombrie 2015 în incinta clubului Colectiv din București s-a soldat cu 64 de morți și aproape 200 de răniți. Unele dintre victime au fost arse de vii, altele intoxicate cu fum sau călcate în picioare de oamenii disperați, care încercau să se salveze.

La trei ani de la producerea acestei tragedii, anchetatorii nu au reușit să stabilească numele vinovaților.

Procurorii care lucrează la acest dosar fac parte din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) și se bazează pe expertize elaborate de Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) și de Institutul Național pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX).

INEC este subordonat Ministerului Justiției iar INSEMEX funcționează “în coordonarea” Ministerului Cercetării și Inovării.

Angajați ai acestor două institute, ambele de stat, au pus la dispoziția anchetatorilor documente care susțin că izolația din spumă poliuretanică tip N2138, care era lipită pe tavanul clubului Colectiv pentru a realiza izolația fonică, ar fi  luat foc de la artificiile aprinse în club. O asemenea succesiune a faptelor, propusă Parchetului și acceptată, până acum, de anchetatori, conduce la ideea unui incendiu declanșat accidental.

Totuși, conform dezvăluirilor furnizate de publicația “Lumea Justiției”, buretele fonoabsorbant tip N2138 nu se aprinde de la scânteile produse de artificii. Astfel, izolația fonică era lipită pe tavanul clubului Colectiv cu un adeziv denumit EDR, care, potrivit fișei sale tehnice, NU este inflamabil.

De asemenea, scânteile produse de artificii de scenă tip T1, similare celor folosite în clubul Colectiv, nu au aprins nici măcar o foaie de hârtie ținută la un metru distanță de aceste scântei – potrivit unui experiment realizat de „Lumea Justiției“. Așadar, este extrem de puțin probabil ca scânteile de la artificii să fi putut aprinde placa de spumă poliuretanică, fixată în jurul unui stâlp și pe tavanul Clubului Colectiv, adică la o distanță de 3,80 metri față de aceste artificii.

Foarte interesant este faptul că, în expertiza elaborată de institutul INSEMEX din Petroșani, se menționează faptul că tavanul sălii în care s-a declanșat incendiul era placat cu “poliuretan debitat drept neignifugat” (adică un material care putea să ia foc).

Totuși, această informație, transmisă către Parchet de specialiștii de la INSEMEX – adică de autorii expertizei, nu se bazează pe un studiu al acestora, ci doar pe o declarație, dată în calitate de martor, de Șuto Ștefan Andraș, acesta fiind administratorul firmei care făcuse amenajările în interiorul Clubului Colectiv.

Incendiul suspect de la Constanța

Potrivit luju.ro, echipa formată din trei procurori care a anchetat incendiul din Clubul Colectiv a fost condusă de procurorul Eduard Mihai Ilie, de la Secția de urmărire penală a PICCJ.

În calitate de procuror, Eduard Mihai Ilie anchetase, anterior, și evenimentul tragic produs la restaurantul Beirut din Constanța, la data de 5 aprilie 2014, în care au murit trei tinere dansatoare. Expertiza în cazul incendiului din restaurantul Beirut a fost întocmită tot de INSEMEX. Familiile fetelor moarte în incendiul de la Constanța au protestat susținând că acel incendiu a fost provocat intenționat. Cu toate acestea, expertiza INSEMEX și ancheta Parchetului au ajuns la concluzia că restaurantul a luat foc de la niște particule de făină aprinse, care s-au ridicat dintr-un cuptor de pâine și au ajuns la o grindă de lemn aflată la cinci metri deasupra.

În ancheta de la Clubul Colectiv, acuzații au contestat expertizele redactate de INEC și INSEMEX și au cerut să se efectueze o contraexpertiză, de către  experți independenți, care să nu fie angajați ai statului. Totuși, la 25 martie 2016, procurorul Eduard Mihai Ilie a decis, prin ordonanță, respingerea acestei cereri a acuzaților din dosarul Colectiv, cu următoarea justificare: “Din analiza materialului de urmărire penală, rezultă că cererile formulate sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: ...efectuarea unei reconstituiri/simulări a unui incendiu, în condițiile și împrejurările în care a avut loc incendiul din 30.10.2015, în clubul Colectiv, nu se poate realiza deoarece este imposibil a fi reconstituite tocmai condițiile și împrejurările la care se face referire (…)”.

Dar dacă o asemenea reconstituire sau simulare a catastrofei de acum trei ani nu mai este posibilă (așa cum susține procurorul Eduard Mihai Ilie), cât de credibilă este expertiza realizată de INEC și de INSEMEX asupra incendiului din Clubul Colectiv?

„A fost nevoie să moară oameni“

O stranie implicare în evoluția acestui dosar a avut, imediat după producerea catastrofei, președintele Klaus Iohannis. Astfel, la 4 noiembrie 2015, adică la o săptămână după incendiul din Clubul Colectiv, șeful statului a avut o declarație extrem de controversată.

„A avut loc tragedia de la Clubul Colectiv. Aceasta a afectat nervul națiunii. A atins cel mai sensibil nerv al națiunii române. Oamenii au devenit revoltați. Au așteptat acțiuni, rezultate, demisii din partea unor politicieni care au eșuat. Oamenii au așteptat ca cineva să își asume răspunderea. Majoritatea politicienilor nu au înțeles aceste cerințe decât foarte târziu. Foarte târziu au înțeles că nu pot ignora voința poporului (…). Oamenii au protestat și și-au spus nemulțumirile. Nu au fost abordări nepotrivite dar oamenii au arătat clar ce așteaptă - schimbarea. Foarte târziu Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi impus respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit să moară“, a declarat Klaus Iohannis în urma catastrofei din Clubul Colectiv.

În urma presiunii străzii, guvernul rezultat din alegeri a fost înlocuit cu unul format din tehnocrați, condus de un premier agreat de Bruxelles. Tot prin instrumentalizarea dramei de la Colectiv s-a născut mișcarea „Corupția Ucide“, care a generat fenomenul #rezist.

Nici până astăzi, deși au trecut trei ani de la acea declarație, președintele Iohannis nu a explicat de ce au trebuit să moară oamenii de la Colectiv. Și, mai ales, cine le-a organizat moartea.  

Comentarii

loading...