Documentul a fost adoptat cu 75 de voturi “pentru” şi nouă abţineri.
Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât, “începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.
Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.
Potrivit preşedintelui comisiei, Dorin Bădulescu, s-au modificat anumite perioade de timp pentru a se putea încadra în termenele pentru votul prin corespondenţă.
Un alt articol modificat (articolul 23) se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
“Preşedintele biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate, dacă constată că în ziua sau preziua votului numărul membrilor biroului electoral este insuficient, poate suplimenta numărul membrilor biroului din personalul ambasadei sau dintre românii cu domiciliul în străinătate, astfel încât să evităm subdimensionarea birourilor secţiilor de votare din străinătate, ceea ce mi se pare o idee foarte bună”, a arătat Bădulescu.
Comisia specială a mai decis ca în diaspora votul să se desfăşoare pe parcursul a trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică.
“În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00”.
De asemenea, în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedintele acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în sală.
Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59.
Parlamentarii au modificat Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi au adăugat un nou alineat la art. 23, care prevede ca MAE să transmită AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state.
Comisia a mai adoptat un amendament prin care se stipulează că în relaţiile cu ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, precum şi cu alegătorii şi persoanele acreditate, membrul biroului electoral al secţiei de votare este obligat să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate, fiindu-i interzise manifestările indecente.
De asemenea, parlamentarii au mărit cuantumul indemnizaţiilor membrilor birourilor electorale de la 100 de lei la 150 de lei şi au stabilit că listele electronice suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic în mod automat pe baza datelor înregistrate în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
Totodată, membrii Comisiei juridice din Senat au aprobat în şedinţa de raport pe proiect un amendament potrivit căruia partidele politice vor putea finanţa din bugetele proprii campanii electorale prezidenţiale.
“Cea mai importantă modificare este cu privire la finanţarea campaniei de către partidul care a propus candidatul, deoarece în textul modificat în legea 334 în anul 2015 apare că doar candidaţii îşi pot finanţa campania electorală, banii rambursându-se”, a subliniat preşedintele AEP, Florin Mituleţu-Buică.
Legea este organică, Senatul este primul for legislativ sesizat.
