Liderii comunitatii evreiesti si autoritatile locale din Cluj-Napoca au comemorat victimele Holocaustului. Cea mai mare parte a evreilor care traiau in oras au fost adunati, la inceputul anului 1944, in ghetoul din zona fostei fabrici de caramizi, iar apoi au fost deportati la Oradea si de aici la Auschwitz. Foarte putini s-au mai intors in municipiu, in conditiile in care majoritatea au sfarsit in lagarele naziste de concentrare. De altfel, sinagoga de pe strada Horea, singurul locas de cult mozaic din Cluj-Napoca folosit inca, este dedicata victimelor Shoah-ului, adica ale Holocaustului. Deportarea evreilor a fost organizata de autoritatile maghiare, instalate in Transilvania de Nord, ca urmare a Diktatului de la Viena din 1940, precum si de activistii Partidului Fascist al Crucilor cu Sageti.
O parte a evreilor clujeni au scapat de deportare dupa ce oamenii au primit certificate de botez contrafacute de la episcopul greco-catolic clujean Iuliu Hossu si de la cel romano-catolic Aron Marton, din Alba Iulia. Cei care au primit aceste documente au fost apoi ajutati sa treaca granita romano-maghiara si sa se refugieze in partea neocupata a Transilvaniei, unde, in ciuda legislatiei antisemite adoptata de maresalul Ion Antonescu, nu aveau loc deportari in lagarele mortii din Germania.
De altfel, evreii clujeni, printre care se numara si supravietuitori ai lagarului de la Auschwitz, au participat la o ceremonie religioasa organizata in catedrala greco-catolica Schimbarea la Fata, in care au multumit pentru sprijinul acordat de cei doi ierarhi catolici, care amandoi aveau sa sfarseasca in temnitele comuniste. Comemorarea a inclus un spectacol organizat la Teatrul National, iar astazi va continua cu o ceremonie religioasa organizata in cimitirul evreiesc din oras.
