Dupa ce s-au investit zeci de miliarde de lei in garduri si sisteme de securitate, cel mai mare port al Romaniei seamana mai mult a fortareata decat a Porto Franco. Definitia de port liber nu are nici o valoare in fata fortelor de ordine si agentilor de paza postati la fiecare colt de dana. Pe o poarta se intra, pe alta se iese. S-au format cozi infernale la intrarea in port, iar hotii de fier vechi nu dau doi bani pe codul de securitate portuara ISPS.
Autoritatea Nautica a Navigatorilor din Romania a fost prima institutie care a tras semnalul de alarma in ceea ce priveste carentele noului sistem. Inca din primele luni de functionare s-a dovedit ca noul cod de securitate ISPS are mai multe inconveniente decat avantaje. Analistii ANNR au identificat patru efecte pozitive ale noului sistem de securitate portuara si nu mai putin de 16 efecte negative. Avantajele sunt reprezentate de certificarea ISPS a 17 nave sub pavilion roman si a catorva mii de ofiteri, reducerea traficului de persoane neautorizate in interiorul portului, scaderea fenomenului infractional si cresterea gradului de securitate la bordul navelor. Numarul mare de garduri inaltate pe domeniul portuar limiteaza, insa, accesul unitatilor de interventie in cazul unor incidente de orice natura, au aparut sarcini suplimentare pentru personalul navelor, operatorii portuari si lucratorii din port. Montarea noilor sisteme de supraveghere si securitate a aruncat pur si simplu in aer bugetele multor firme portuare. In plus, aproape fiecare operator si-a conceput propriile legitimatii de acces, lucru care face necesara implementarea in cel mai scurt timp a unui sistem de cartele magnetice cu diferite grade de acces. Alte probleme serioase sunt insusirea doar pe hartie a noilor cerinte de securitate, lipsa unui numar suficient de camere video de supraveghere si inexistenta unei strategii unitare la nivelul intregului port. In concluzie, mai sunt multe de facut pana la atingerea nivelului “optim” de securitate. ISPS a fost implementat, cel putin in cazul Portului Constanta intr-un timp prea scurt pentru a se putea obtine standardul de protectie solicitat de straini.
Navigatorii, vitregiti de noile reglementari
Marinarii au cel mai mult de suferit in urma aplicarii ISPS. In cazul portului Constanta, doar 5% din marinarii de la bordul navelor ce tranziteaza portul romanesc coboara pe uscat, in principal din cauza masurilor speciale de securitate, a controalelor drastice si lipsei mijloacelor de transport. In porturile americane situatia este si mai grea. Navigatorii romani nu au voie sa plece de la bordul navelor. Echipajele au mai primit, o data cu ISPS, sarcini suplimentare, se fac o multime de raportari la bord si catre autoritati. De asemenea, la bordul vapoarelor au aparut interdictii de acces in anumite spatii, lucru care creste gradul de stres al personalului navigant. ITF a semnalat in repetate randuri aceste incalcari ale drepturilor marinarilor, insa nimeni nu a reactionat. Cum la fel, in cazul portului Constanta, nu a existat nici o reactie oficiala din partea autoritatilor responsabile.
Se fura pe rupte din triaje
Cei care merg de obicei pe jos de la poarta 2 la poarta 1 s-au obisnuit de mult timp cu “serialul de actiune” din triajele care duc la terminalul de fier vechi. Gardul de peste 3 metri montat de Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” Constanta este pur si simplu ignorat de “magneti”. Sub aceasta denumire sunt cunoscuti hotii de fier vechi de pe valea portului, care devalizeaza sistematic vagoanele pline ochi cu deseuri metalice. Procedeul este simplu: 2 indivizi tin de sase, vreo 5 escaladeaza gardul si se urca in vagoane, dupa care arunca la marginea gardului piese grele din diferite metale. Urmeaza “repriza” a doua, mai exact aruncarea peste gard a “prazii”. In final, fierul este transportat la centrele de colectare si vandut. Foarte rar si cu totul intamplator, oamenii legii reusesc sa prinda cate un “magnet”, dar nu-i pot face nimic, pentru ca acesta este de fapt o momeala si nu are nici un gram de metal la el. In cel mai rau caz, infractorul primeste cate o amenda sau o corectie corporala.
