Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cerceteaza trei persoane – printre care si fostul prefect de Hunedoara, Nicolae Stanca – in ancheta privind nereguli in negocierea asocierii dintre fosta Regie Autonoma a Cuprului (RAC) Deva si firma canadiana “Gabriel Resources”, cu privire la exploatarea miniera de la Rosia Montana.
Nicolae Stanca, fost director al RAC (acum Compania Nationala “Minvest” Deva), este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, impotriva celor trei declansandu-se urmarirea penala, au declarat surse judiciare. Alaturi de el mai sunt anchetati, in acelasi dosar, fostul director general Mircea Dobre si fostul director de productie Ionel Lazar.
Potrivit surselor citate, in proces va fi audiat si omul de afaceri Frank Timis, presedintele executiv al societatii mixte “Rosia Montana Gold Corporation” SA, rezultata in urma contractului dintre cele doua firme.
Statul Roman – reprezentat prin “Minvest” Deva – s-a asociat cu compania canadiana “Gabriel Resources” in urma cu cinci ani si a format societatea mixta “Rosia Montana Gold Corporation” SA (RMGC), care are ca scop exploatarea rezervelor de aur si argint din zona Rosia Montana (judetul Alba) in Muntii Apuseni. Actionar majoritar este “Gabriel Resources”, care detine 80 la suta din capital, in timp ce participatia “Minvest” este de 19 la suta. “Gabriel Resources” a concesionat, in 1997, terenul pe care urmeaza sa amplaseze viitoarea exploatare contra sumei de trei milioane de dolari.
RMGC a investit, pana in prezent, in activitatea de exploare si intr-o serie de achizitii de terenuri, circa 100 milioane de dolari, estimand ca investitia finala ar putea depasi 600 de milioane de dolari. In extractia minereurilor auro-argintifere vor fi utilizate tenologii care au la baza cianura, exploatarea urmand sa functioneze timp de 17 ani.
Minele de la Rosia Montana detin rezerve certe si probabile de peste 300 de tone de aur si rezerve de argint ce depasesc 1.600 de tone. Proiectul ar urma sa aduca firmei implicate un profit net de 859 milioane de dolari, iar beneficiile atrase direct la buget, prin impozite, dividende si redevente, s-ar ridica la 552 milioane dolari. Proiectul prevede, totodata, ca mii de sateni sa fie stramutati, un proces de durata din cauza problemelor legate de actele de proprietate datand chiar din secolul XIX.
Investitia a starnit proteste atat din partea organizatiilor pentru protectia mediului, cat si din partea oamenilor de cultura care au apreciat ca lucrarile vor distruge mostenirea arheologica a zonei. Proiectul a fost tinta criticilor organizatiilor neguvernamentale, a Academiei Romane si a facut obiectul activitatii unei comisii parlamentare, care a si elaborat un raport in acest sens.
In luna iulie a anului trecut, “Gabriel Resources” a amanat lansarea de actiuni in valoare de 28 milioane dolari canadieni (20,5 milioane dolari americani) pentru finantarea proiectului de la Rosia Montana, in asteptarea clarificarii informatiilor referitoare la raportul autoritatilor romane privind investitia.
