Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mega-investiţia guvernului SUA în Constanţa, pustie

Criza a tăiat pofta americanilor de a se antrena la malul mării. După ce anul trecut în tabăra US Army de la Mihail Kogălniceanu nu a fost organizat decât un singur exerciţiu comun de mici dimensiuni, în 2011 sunt toate ...

Share

Darius Martinescu 0 comentarii

23.02.2011 - 21:12

Criza a tăiat pofta americanilor de a se antrena la malul mării. După ce anul trecut în tabăra US Army de la Mihail Kogălniceanu nu a fost organizat decât un singur exerciţiu comun de mici dimensiuni, în 2011 sunt toate şansele ca baza americană să rămână pustie din primăvară şi până în iarnă. Până în prezent nu a fost anunţat nici un exerciţiu româno-american la malul mării, situaţie în care „Facilitatea permanentă" (Permanent Forward Operating Site - PFOS), cum este denumită în termeni militari baza nouă de la Kogălniceanu, va deveni cu totul inutilă în acest an.

„Pod" spre ruşi

La sfârşitul lunii octombrie 2009 noua bază militară americană din Mihail Kogălniceanu şi-a deschis pentru prima dată porţile. Lucrările de construcţie au demarat în anul 2007 şi timp de doi ani au fost supervizate de corpul de ingineri al armatei americane. Valoarea totală a investiţiei este de 50 milioane de dolari. Au fost ridicate de la zero 78 de clădiri la care au lucrat 1.200 de muncitori, dintre care 700 au fost români.

„Facilitatea permanentă" a fost construită pe terenul fostei Brigăzi 34 Mecanizate Dobrogea şi are o capacitate de cazare de 1.600 de soldaţi. Obiectivul respectă întru totul normele militare americane în ceea ce priveşte securitatea, iar realizarea acestuia s-a făcut în două faze. Prima etapă a scos din vistieria guvernului american 34,8 milioane de dolari, utilizaţi pentru finalizarea a 46 de structuri construite de o companie americană şi două din Turcia. Cea de-a doua fază a proiectului a costat 12,5 milioane de dolari, iar construcţiile au fost realizate de firma americană AMEC. „Cartierul" american este de câteva ori mai mare decât complexul de imobile pe care US Army l-a construit în anii trecuţi în fosta Bază 57 Aviaţie, iar împreună cele două reprezintă un veritabil „cap de pod" pe relaţia NATO-fostele state din blocul sovietic. Pista fostei baze de aviaţie suportă orice tip de aeronavă de transport din dotarea US Air Force, iar capacitatea mare de cazare a militarilor permite tranzitul unor forţe importante în şi dinspre teatrele de operaţii.

2010, o singură aplicaţie

Americanii au susţinut anul trecut un singur exerciţiu la Kogălniceanu. „Black Sea Rotational Force 10" a reunit peste 300 de militari din SUA, România, Ucraina şi Macedonia. Aplicaţia a fost structurată pe trei etape, prima din acestea prevăzând o serie de operaţiuni de menţinere a păcii, proceduri NATO şi antrenamente cu muniţie reală executate de militarii Batalionului de Infanterie Marină împreună cu Corpul Infanteriei Marine SUA din Europa (MARFOREUR). Toate acestea s-au executat în poligonul Babadag din judeţul Tulcea. Aplicaţia s-a încheiat în vară, iar în cursul toamnei în noua bază trebuia să sosească alţi militari, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Au apărut în schimb o serie de acuzaţii din partea presei din Iordania, potrivit cărora 60 de avioane de luptă F16 au utilizat pista de la Kogălniceanu pentru simularea unui atac asupra Iranului. Exerciţiul a fost intitulat „Juniper Stallion". „The Jordan Times" a susţinut la acea dată că aplicaţia a fost condusă de portavionul USS Harry S şi a avut ca scop interceptarea unor rachete şi simularea unor misiuni de bombardament împotriva unor ţinte stabilite în raza de acţiune a apărării israeliene.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...