Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Galaţiul, cel mai depopulat oraş din România

Rezultatele finale ale recen­sământului realizat în 2011 confirmă că Galaţiul e cel mai depopulat municipiu din ţară. Dacă la recensământul din 2002 Galaţiul avea 298.589 de locuitori, în 2011 numărul ...

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

07.07.2013 - 19:15

Rezultatele finale ale recen­sământului realizat în 2011 confirmă că Galaţiul e cel mai depopulat municipiu din ţară. Dacă la recensământul din 2002 Galaţiul avea 298.589 de locuitori, în 2011 numărul acestora era 249.432.

În nouă ani, populaţia Galaţiului a scăzut cu 49.157 de locuitori, adică 16,46%. Principala cauză a acestei depopulări e reprezentată de efectele unor măsuri de aşa zisă „reformă” în domeniul producţiei industriale, care nu au inclus şi „retehnologizarea”, ci doar „falimentarea”.

Dacă în 1990 Galaţiul era un pu­ternic centru industrial, cu mari întreprinderi în siderurgie, industria navală şi construcţiile de maşini, cu mult peste o sută de mii de locuri de muncă, acum mai funcţionează doar combinatul ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen, care au, în total, 10.000 de locuri de muncă.

Din cauza privatizărilor clientelare sau insuficient de bine organizate, multe unităţi industriale au devenit afaceri imobiliare. Aşa s-a întâmplat cu societatea de elemente hidraulice Mehid SA şi întreprinderea de cuie, sârmă şi lanţuri navale, Trefo SA, care, cel puţin, a fost relocată la Brăila. A fost închisă şi Elnav SA, singura întreprindere de elice navale din ţară, care acum şi-ar fi putut continua producţia pentru cele opt şantiere navale din ţară şi pentru industria de apărare. Tranzacţia cu acţiunile Elnav este subiectul dosarului 394/D/P/2007, aflat în cercetarea procurorilor de la DIICOT Bucureşti.

Exemplele pot continua. În cele două decenii de restructurări şi privatizări eşuate, la Galaţi au fost desfiinţate 125.600 de locuri de muncă. În 1990, în judeţul Galaţi existau 234.400 de salariaţi.

În ianuarie 2013 numărul salariaţilor era de 108.807 persoane. Dacă o dată cu primele restructurări, multe familii de muncitori se retrăgeau în comunele natale, în ultimii 15-20 de ani majoritatea muncitorilor şi inginerilor care şi-au pierdut locurile de muncă din industrie au plecat din ţară, încercând să îşi găsească locuri de muncă pe potriva specializării lor.

Populaţia judeţului a scăzut cu 83.000 de locuitori

În octombrie 2011, populaţia judeţului Galaţi era de 536.167 persoane, din care 271.990 femei (50,7%). Faţă de 2002, populaţia judeţului a scăzut cu 83.389 persoane. Populaţia municipiului Tecuci a ajuns la 34.871 locuitori, faţă de 42.094 în 2002. Populaţia oraşului Târgu Bujor a scăzut de la 7.486 locuitori, în 2002, la 6.299 locuitori în 2011, iar populaţia oraşului Bereşti a scăzut în aceeaşi perioadă de la 3.601 la 2.916 locuitori. Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt Matca (11.605 locuitori), localitate renumită pentru cultura legumelor în solarii, Pechea (10.152 locuitori), Lieşti (8.902 locuitori) şi două localităţi cu comunităţi puternice de rromi, Brăhăşeşti (8.847 locuitori) şi Iveşti (8.441 locuitori). În mediul urban trăiesc 293.518 persoane, adică 54,7% din total. În perioada 2002-2011, a crescut cu 2,1% ponderea populaţiei din mediul rural, în raport cu cea din mediul urban.

Cota burlăciei, 37%

Din totalul populaţiei judeţului, 49,5% sunt persoane care au sta­rea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 132.217 bărbaţi şi 133.243 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 37,1 %, persoanele văduve re­­prezintă 9,1% din totalul po­pu­­laţiei stabile, iar persoanele di­vorţate deţin o pondere de 4,3 %. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 17.794 persoane.

Statistica etniilor

Din cei 536.167 gălăţeni intervievaţi, s-au declarat români 482.932 persoane (96,35%). Populaţia de etnie rromă înregistrată a fost de 16.990 persoane (3,39%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100 sunt ruşii-lipoveni (180 persoane), grecii (156 persoane) şi maghiarii (133 persoane). Faţă de recensământul din 2002 au fost înregistrate o creştere a ponderii populaţiei de etnie rromă de la 2,12% la 3,39% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română de la 97,61% la 96,35%.

 

Citește totul despre:

Comentarii