Daca vor fi finalizate la timp etapele premergatoare privind desemnarea prin licitatie a firmei care se va ocupa de lucrare, constructia Pasajului Basarab ar putea demara in aceasta toamna. Edilii, impreuna cu specialistii in domeniu, au intocmit doua variante de construire a pasajului, pornind de la Soseaua N. Titulescu si pana la Soseaua Orhideelor in prima varianta sau pana la Soseaua Grozavesti, cu traversarea Dambovitei, in cea de doua. A fost preferata cea de-a doua varianta, care prelungeste pasajul pana la Soseaua Grozavesti si asigura o descongestionare mai buna a traficului in zona.
Proiectul de construire a pasajului ar fi trebuit sa inceapa inca din 2002, impreuna cu alte patru investitii importante pentru Capitala. Guvernul PSD de la acea vreme a modificat legea prin care era ratificat contractul de credit pentru realizarea investitiilor. Astfel, s-a renuntat la realizarea a trei proiecte: construirea Pasajului Basarab, a parcarii de la Gara de Nord si modernizarea tramvaielor. Aceasta restrictionare impusa, care nu a tinut seama de recomandarile specialistilor si de strategia de dezvoltare in transport, a adus grave perturbari in circulatia rutiera, in modernizarea mijloacelor de trans-port, precum si in modernizarea unei uzine pentru reparatia materialului rulant aflat in administrarea RATB. Abia dupa schimbarea componentei Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la alegerile din 2004, s-au reluat serios discutiile despre proiectele abandonate. Actualul primar, Adriean Videanu, a reusit sa faca rost de o noua finantare pentru realizarea investitiilor prin emiterea de obligatiuni pe piata de capital. Din cele aproape 500 de milioane de euro obtinute din vanzarea obligatiunilor peste 60 de milioane de euro vor fi alocate pentru construirea pasajului. Conform proiectului, pasajul suprateran va incepe printr-o rampa de acces din Bd. Nicolae Titulescu, va supratraversa Calea Grivitei, pachetul de linii de cale ferata din Gara de Nord, Bd. Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, intersectia Calea Plevnei-Calea Giulesti, raul Dambovita si va reveni la sol printr-o rampa de acces pe Soseaua Grozavesti. Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creata o noua statie de tramvai deasupra liniilor ferate, avand legaturi pietonale cu statia de cale ferata si metrou, accesul calatorilor facandu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scarilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificari in reteaua sinelor de tramvai in apropierea pasajului suprateran, schimbari minore la statia de metrou Basarab si adaptari ale diferitelor retele din zona.
Avantajele construirii pasajului
Construirea pasajului va duce la inchiderea inelului principal de circulatie, ceea ce conduce la evitarea aglomeratiei in zona centrala a orasului pe axa nord-sud, cat si la intregirea liniei de tramvai pe acelasi inel principal. O data cu realizarea pasajului, vor fi reabilitate strazile aferente. In zona Basarab se va crea un important punct internodal de transport intre calea ferata, metrou si transportul de suprafata. Un alt avantaj va fi reducerea cu peste 3,7% pe an a consumului de carburanti pentru mijloacele auto care tranziteaza zona. Investitia va duce la crearea a peste 1.500 de locuri de munca pe perioada executiei si a circa 50 de locuri de munca permanente dupa executie pe timpul exploatarii.
Proiectul complex de inchidere a inelului principal de circulatie in zonele discontinue va implementa reglementarile si regulamentele de urbanism instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti (PUG) si prin reglementarile celorlalte studii de fundamentare a acestuia (studiul JICA – “Master planul de transport al municipiului Bucuresti si al Zonei Metropolitane”). Acest proiect reprezinta o investitie majora de interes public, componenta a strategiei de dezvoltare durabila a orasului-capitala Bucuresti.
