Preşedinţia franceză a calificat drept „inacceptabile” criticile comisarului pentru Justiţie Vivianne Reding care a comparat politica de expulzări a romilor cu deportările rasiale din vremea celui de-al doilea război mondial. Senatori francezi din principalul partid de la putere UMP au declarat că preşedintele Nicolas Sarkozy ar fi sugerat că doamna Reding îi poate lua romi din Franţa în Luxembourg, ţara din care provine. „ (Preşedintele Sarkozy n.r.) a spus că nu a făcut decât să aplice reglementările europene şi legile franceze şi că nu poate fi reproşat absolut nimic Franţei în această privinţă, însă că, dacă luxemburghezii vor să-i preia, nu are nici o problemă”, a declarat senatorul UMP Bruno Sido, potrivit AFP, confirmat de un alt coleg senator. Luxembourg-ul a calificat drept „răuvoitoare” declaraţiile preşedintelui francez.
Aluziile la nazism – mărul discordiei
Viviane Reding a ameninţat marţi Parisul cu declanşarea procedurii de infringement împotriva Franţei pentru discriminare şi încălcarea dreptului la liberă circulaţie. Autorităţile de la Paris, susţinute de o parte a mediei franceze, au respins categoric acuzaţiile, cu unele variaţii de natură diplomatică. În timp ce ministrul de externe Bernard Kouchner a declarat marţi „uimirea” Franţei, secretarul de stat pentru afaceri europene Pierre Lellouche a vorbit ieri despre „derapajul neconvenabil” al comisarului Reading, cu referire la comparaţia cu situaţia romilor din timpul celui de-al doilea război mondial. „Nu o pot lăsa pe doamna Reding să spună că Franţa din 2010, în privinţa romilor, este Franţa regimului de la Vichy (cel care a colaborat cu naziştii n.r.). Un ajutor bănesc, un bilet de avion pentru ţara UE de origine nu sunt echivalente cu taberele morţii, acestea nu sunt camerele de gazare” a spus Pierre Lellouche.
Febra replicilor a cuprins apoi şi alţi oficiali europeni şi francezi. Comisarului Reding pentru Justiţie, care a insistat asupra circularei a Ministerului de Interne francez pentru desfiinţarea taberelor ilegale, „având prioritate cele ale romilor”, i s-a adăugat comisarul pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg. El a atras atenţia asupra deciziilor de deportare din Franţa, Italia, Suedia şi Danemarca din ultimii ani, a spus că alimentează politici extremiste în Ungaria şi Cehia şi a declarat că „plimbarea romilor între diferitele state membre UE nu oferă soluţii la problemele lor”. Oficialul UE a adăugat că atitudinea discriminatorie faţă de romi s-a menţinut de-a lungul timpului din cauza nerezolvării acestor probleme şi a cerut ca ţările membre să evite stigmatizarea romilor. Rugat să comenteze, comisarul european pentru pieţe financiare, Michel Barnier a criticat-o voalat pe Vivienne Reding declarând că e cazul „să evităm polemicile inutile şi anumite confuzii istorice, care nu au sens”. Astfel de declaraţii au determinat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde, să precizeze că „doamna Reding vorbeşte în numele Comisiei”. Sublinirea s-a dovedit însă insuficientă astfel că preşedintele Comisiei Europene însuşi şi-a exprimat sprijinul personal pentru declanşarea procedurii de infringement înpotriva Franţei. Jose Manuel Barroso a respins însă asperităţile din avertismentul lui Reding declarând că a fost vorba de „o neînţelegere” provocată de „una sau alta dintre afirmaţiile comisarului” şi că „doamna Reding nu a vrut să stabilească o paralelă între ceea ce s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi perioada actuală”.
România – reacţie palidă
Pe de altă parte, ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru a declarat într-un interviu la RFI că „această chestiune punctuală nu defineşte în nici un fel relaţia româno-franceză, care este una mult mai profundă şi mult mai substanţială”. El a adăugat că „România îşi asumă responsabilităţile şi obligaţiile pentru cetăţenii ei, dar în aceeiaşi măsură vorbim de o responsabilitate partajată, aşa cum a spus până la urmă şi ministrul Besson (francez al Imigraţiei n.r.), de o responsabilitate până la urmă pe plan european.
În urmă cu o săptămână, ministrul de externe, Teodor Baconski a declarat alături de Eric Besson că România are o relaţie privilegiată cu Franţa, relaţie „pecetluită printr-un parteneriat strategic”. Potrivit declaraţiei comune, cele două părţi fac „tot posibilul pentru integrarea resortisanţilor săi, cu respectarea libertăţii de circulaţie şi de rezidenţă, aşa cum este reglementată de dreptul european”.
Pe de altă parte, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, în faţa unei comisii a Senatului care ceruse explicaţii, a declarat că „nu suntem infractorii Europei, cum vor să ne facă unii, dar nici nu putem spune că cetăţenii noştri nu comit infracţiuni în Franţa”. El a dat asigurări că prin trimiterea în Franţa a 10 ofiţeri români specializaţi în crimă organizată va diminua numărul infracţiunilor comise acolo aşa că problema nu va fi de natură să afecteze aderarea României la spaţiul Schengen.
