Teodor Gheorghe Negoita, cunoscutul explorator polar, impreuna cu alti patru voluntari mai tineri, au incheiat un experiment inedit de izolare in subteran desfasurat intre 25 august si 5 septembrie in galeriile “Pesterii cu patru intrari” din Muntii Leaota. A fost al doilea test in cadrul unui proiect mai amplu de “evaluare imunologica si metabolica a organismului uman la temperaturi scazute”, coordonat de Institutul Roman de Cercetari Polare si care beneficiaza de colaborarea mai multor institutii (Institutul de Cercetare Dezvoltare “Victor Babes”, Spitalul “Victor Babes”, Institutul de Virusologie, Institutul National de Medicina Sportiva, Romsuintest Peris si Plevna SA). Primul test, tot in conditii de izolare, s-a desfasurat in prima jumatate a lunii februarie in Platoul Bucegilor, la peste 2000 metri altitudine, si in urma caruia, dupa cum anunta dr. ing. Teodor Negoita, au fost fructificate deja sase lucrari stiintifice. De data aceasta insa, in afara coordonatorului, toti ceilalti membri ai echipei au fost femei: Ileana Bocanciu, 37 ani, Oana Daranga, 20 ani, Catalina Posta, 20 ani, si Elena Andrei, 27 ani. Subiectii acestui exepriment au patruns prin galerii greu accesibile cateva sute de metri in subteran unde au adus echipamentul de peste 300 kilograme si unde si-au instalat tabara. “Conditiile din pestera au fost unele din cele mai dezagreabile din cauza ploilor abundente din ultima perioada. A fost foarte multa apa, care se infiltra prin bolta galeriei care a udat tot echipamentul si care mentinea o umiditate relativa ridicata de peste 80-89,5. Temperatura se pastra constant in jur de 5° Celsius. Dar toate acestea au fost de fapt parametrii optimi. Valorile amintite au oferit gradul de disconfort necesar realizarii testului”, spune exploratorul.
33,4° Celsius – temperatura corporala, 176/111 – tensiune arteriala
La cinci zile de la patrunderea in pestera, momentul in care coordonatorul testului aprecia ca se va atinge “un varf” de adaptare la noul mediu, fiecarui subiect i s-au recoltat probe de sange de catre cercetatori ai Institutului de Virusologie. Dar oamenii nu au zacut pur si simplu in intuneric, umezeala si frig. Zilnic, fiecare respecta un program strict de miscare. Sute de metri au fost strabatuti in obositorul “mers al piticului” prin galeriile inguste. Teodor Ghorghe Negoita vorbeste de “toanele” fiziologice neprevazute ale organismului: “Din masuratorile efectuate la fata locului s-au constatat modificari aberante ale tensiunii arteriale de pana la 176/111, chiar in perioade de repaus. Dupa efort, aceste valori scadeau. Participantii au suportat cu stoicism frigul, chiar pana sub limita hipotermiei. Temperatura corporala a unor subiecti a coborat chiar pana la 33,4° Celsius”. Totusi fiecare a reusit sa duca pana la sfarsit in conditii de integritate experimentul datorita puternicei motivatii, dar si a echipamentului adecvat (saci de dormit bine izolati, pusi la dispozitie de Institutul National de Chimie Alimentara) sau a unor subterfugii precum scurte lecturi la lumina lampilor de carbid a unor volume carate in strafundul Muntilor Leaota. In ciuda pierderilor evidente de energie, exploratorul a remarcat ca pofta de mancare nu a crescut. Un moment de soc resimtit de toti participantii a fost iesirea din subteran: “Daca parfumul aerului din exterior ne-a izbit in mod deosebit de placut, ochii nostri au suportat cu greu lumina puternica a soarelui”, spune Teodor Gheorghe Negoita. Exploratorul este multumit de modul in care a fost incheiat acest inedit experiment, pe care il considera o premiera nationala si europeana.
O data cu definitivarea cercetarilor, Teodor Negoita considera ca lumea se va putea bucura direct de rezultatele proiectului intr-o multime de domenii cu aplicabilitate imediata, concreta in cazul viitorilor exploratori polari romani, in cazul lucratorilor din minerit, constructorilor de galerii, armata.
