O țară din America Latină, Cuba, a început să trimită echipe medicale în alte state ale lumii, care să sprijine țările respective în lupta împotriva coronavirusului.
Chiar în cursul zilei de ieri, 29 martie, o echipă medicală din Cuba, formată din 39 de medici şi de infirmieri, urma să ajungă în micul stat Andorra din vestul Europei, pentru a participa la campania împotriva coronavirusului.
Cuba, stat insular din America Centrală, are până acum doar 119 cazuri de coronavirus, dintre care trei decese. Pe de altă parte, Cuba are și o veche tradiție în “exportul” de servicii medicale. În ultimele zece zile, Cuba a trimis 508 medici şi infirmieri în alte ţări, pentru a le sprijini în campania împotriva coronavirusului. Astfel, Cuba a trimis deja personal medical în Italia şi în 11 ţări din America Latină.
Paradoxul acestei situații este că, din punct de vedere economic și al nivelului de trai al populației, statul cubanez este inferior unora dintre țările pe care acum le ajută, cum ar fi Italia și Andorra. Sprijinul medical al Cubei nu este însă gratuit și este plătit de țările beneficiare, contravaloarea prestațiilor fiind încasată de guvernul de la Havana.
De remarcat este faptul că Andorra nu este membru nici al NATO nici al UE, dar are relații extrem de strânse cu UE – fiind o enclavă între Franța și Spania. În schimb, Italia este stat membru al NATO și al UE, ca și România.
România ar avea două variante de a beneficia de sprijin medical din partea Cubei. Prima variantă ar fi de a plăti acest serviciu medical, conform unor negocieri care s-ar putea desfășura între reprezentanți ai guvernelor de la București și de la Havana. Cea de-a doua variantă ar fi însă aceea ca valoarea acestui sprijin medical să nu fie plătită efectiv de România, ci să fie scăzută din datoria istorică a Cubei față de România.
Un document postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului României (SGG) atesta faptul că 12 țări ale lumii aveau, anul trecut, împreună, o datorie de peste 716 milioane de dolari SUA față de România, iar separat, Cuba avea către România o datorie de peste 1,5 miliarde de ruble transferabile: 1.522.725.577,78 ruble transferabile, adică echivalentul a circa 1,4 miliarde de dolari SUA.
O modalitate de a rezolva această problemă, a datoriei istorice a Cubei față de România, au încercat-o, în decembrie 2018, Eugen Teodorovici și Sorina Pintea, care la acel moment erau ministru al Finanțelor, respectiv al Sănătății. Ei au efectuat o vizită discretă la Havana, în care au propus “cooperare în domeniul medical şi alte domenii identificate de ambele părţi”. Partea română preciza că, pentru o asemenea cooperare, “va fi necesar să se identifice o soluţie din punct de vedere juridic, astfel încât operaţiunea respectivă să fie luată în considerare ca o compensare a datoriei Republicii Cuba faţă de România, cu respectarea legislaţiei în vigoare din România privind reglementarea drepturilor valutare provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională desfăşurată înainte de 31 decembrie 1989 şi din conturile de cliring şi barter”.
În timpul Guvernului Dăncilă, această propunere a părții române nu a fost acceptată de partea cubaneză.
Astfel, „ulterior vizitei ministrului Teodorovici în Cuba, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României, vice-preşedintele Cabrisas a arătat că partea cubaneză doreşte să se menţină linia de separaţie între problema datoriei Cubei faţă de România şi cooperarea bilaterală”. Altfel spus, regimul de la Havana acceptă să discute despre o colaborare bilaterală, dar de pe urma căreia să câștige bani, nu în schimbul anulării datoriei istorice.
„Politica actuală a guvernului cubanez este de ştergere în totalitate a datoriilor exprimate în ruble transferabile, având în vedere că această monedă nu mai există”, explica, la acel moment, documentul postat pe site-ul SGG.
