Adrian Coman și Clai Hamilton sunt un cuplu de 14 ani, iar de șase ani s-au căsătorit, în Belgia. De trei ani, cei doi încearcă să obțină din partea statului român dreptul de reședință pentru americanul Clai Hamilton, în virtutea faptului că este soțul lui Adrian, însă, România nu recunoaște căsătoria dintre cei doi. În acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) se va pronunța, miercuri, asupra constituționalității punctelor 2 și 4 din art. 277 din Codul Civil, care prevăd că, pe de o parte, căsătoriile sau parteneriatele încheiate între persoane de același sex în străinătate nu sunt recunoscute la noi în țară, dar cetățenii statelor UE și Spațiului Economic European beneficiază de liberă circulație.
Cele două aliniate din articolul 277, Codul Civil:
(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.
Procesul a început în 2013, când cei doi soți au înțeles că nu se pot stabili în România, întrucât dreptul la rezidenţă se acordă exclusiv membrilor familiei. În momentul de faţă, Clai Hamilton nu poate locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deşi este căsătorit cu un cetăţean român. După trei ani de amânări, instanța, Judecătoria Sectorului 5, a cerut CCR să analizeze ”excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin. 2 şi 4 din Codul civil raportat la art. 4, 16 şi 26 din Constituţia României”. Respectivele articole din Constituție se referă la ocrotirea tuturor cetățenilor, egalitatea în fața legii și ocrotirea vieții de familie.
”Statul român, reprezentat de Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, refuză în baza prevederilor contestate din Codului Civil să recunoască efectele unui act de stare civilă belgian, care stabilește o relație de familie între două persoane de același sex. În ciuda acestei politici, Codul Civil stipulează că efectele relației de familie, chiar și în cazul soților de același sex, trebuie respectate în contextul exercitării dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii Europene. Prevederile legale din Codul civil, vagi și contradictorii, împiedică soții Coman-Hamilton să își exercite dreptul la viață privată și de familie în România. Acest drept este garantat de Constituția României prin articolul 26 și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin articolul 8”, a arătat Asociația Accept, într-un comunicat de presă.
Adrian Coman: Pentru statul român, nu contez
Adrian și Clai s-au cunoscut în vara anului 2002, la New York, și de atunci formează un cuplu. În 2010, cei doi s-au căsătorit, în Belgia, pe când Adrian lucra la Parlamentul European. „În 2010, când l-am cerut pe Clai în căsătorie, eram deja departe de el de peste un an. Cât am stat la distanță am înteles că e partenerul meu de viată, la bine și la greu. La acea vreme încă nu ne puteam căsători la New York și am realizat că, fiind rezident belgian, trăiam pentru prima dată într-un cadru juridic care recunoștea relația noastră, prin căsătorie. El a fost foarte emoționat, mi-a spus „da” pe loc, a fost foarte romantic, așa prin Skype cum era. Iar patru luni mai târziu eram deja căsătoriți la Bruxelles.”
În 2012, când cei doi soți s-au gândit pentru prima dată să se întoarcă în România, și-au dat seama că soțul său nu are drept la rezidență, pentru că România nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. Adrian a mers la Consulatul României din Bruxelles pentru a transcrie certificatul de căsătorie, un document necesar pentru cererea de rezidenta în Romania pentru Clai. „Îmi amintesc că funcționarii au închis câteva minute ghișeul pentru a vorbi între ei. Apoi mi-au comunicat că nu îmi pot transcrie certificatul de căsătorie. În acel moment am simțit doar umilință și tristețe – am ieșit de la consulat cu o foaie prin care ziceau că nu îmi pot recunoaște familia. Niciunui alt om din acea sală nu i s-ar fi răspuns la fel. A fost primul moment când relaționam cu statul român ca persoană căsătorită. Am înțeles că pentru România eu sunt necăsătorit, că nu contez. Am plecat de acolo foarte apăsat; m-a afectat foarte tare refuzul propriei mele țări”.
Ce efecte ar putea avea decizia CCR
Acest prim caz, judecat în România, ar putea schimba modul în care sunt privite căsătoriile între persoanele de același sex. Astfel, a explicat, pentru România liberă, Iustina Ionescu, avocată specializată în drepturile omului, care îi reprezintă pe cei doi, Curtea Constituțională poate lua o decizie largă, care să ducă la recunoașterea relației de familie între persoanele de același sex sau una restrânsă, făcând doar o recomandare instanței, cum să ”citească” legislația românească.
În cazul în care CCR ar admite excepția de neconstituționalitate a alineatului 2 din art 277, Curtea poate să ceară Parlamentului să legifereze în acest domeniu. Astfel, nu ar mai exista o interdicție pentru recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în afara țării. ”Este primul caz în care Curtea are ocazia să recunoască existența statutului unui membru de familie și avem încredere că, pe baza precedentelor cauze în care s-a pronunțat CEDO, nici Curtea românească nu va putea să nu recunoască existența statutului unui membru al unei căsătorii încheiate între persoane de același sex”, a spus Iustina Ionescu.
Legătură între cazul cuplului gay și modificarea definiției familiei în Constituție?
Miercuri, CCR se va pronunța și asupra constituționalității inițiativei Coaliției pentru Familie, care solicită modificarea definiției familiei în Constituție – drept drept căsătorie între o femeie și un bărbat. (mai multe despre acest subiect puteți citi aici: Coaliția pentru Familie depune la Senat proiectul privind modificarea Constituției, după luni de controverse. Accept: Este o inițiativă împotriva familiei)
Întrebată de Rl dacă există o legătură între cele două cazuri, avocata Iustina Ionescu a spus că ”o legătură a fost creată, prin faptul că s-au stabilit discuții în aceeași zi, se dorește probabil examinarea împreună”, iar cele două cazuri au ”un numitor comun – problema legată de ceea ce înseamnă familie: recunoașterea unei căsătorii în străinătate indiferent de orientarea sexuală, fără să fii nevoit să îți lași soțul în urmă, și definiția restrictivă a familiei, prin prisma căsătoriei între o femeie și un bărbat. Nici o Constituție nu definește familia prin căsătorie, familiile sunt, de fapt, foarte diverse (familii monoparentale, cupluri care nu doresc să se căsătorească, bunici care își cresc nepoții)”.
De asemenea, întrebată dacă admiterea excepției de neconstituționalitate a alineatului 2 din art.277 nu ar extinde discuția și asupra modificării Constituției pentru interzicerea căsătoriilor între persoanele de același sex, în cazul în care CCR ar respinge excepția în cazul modificării definiției familiei, avocata a admis că ”decizia ar fi puțin contradictorie”.
Contactată de România liberă, Daiana Anton, consilieră în cadrul Biroului de Presă al CCR, a precizat că probabil cele două cauze se vor judeca în aceeași zi pentru că este ultima ședință a Curții în această vară și pentru că așa s-a decis. De asemenea, ea a precizat că nu se poate pronunța î legătură cu efectele asupra Codului Civil, dacă CCR admite excepțiile ridicate de cuplul româno-american.
