Președintele Asociaţiei Decembrie 1989 Teodor Mărieș a declarat, vineri, la ieșirea de la discuția cu ministrul Justiției Raluca Prună, că aceasta a solicitat un răgaz pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de clasarea dosarului Revoluției, iar discuția va fi reluată anul viitor.
Mărieș a declarat la ieșire că, în opinia sa, “a picat dictatura în Ministerul Justiţiei”. “Discuţia a fost una absolut normală, firească, am primit solicitare de la doamna ministru să lăsăm un răgaz de câteva zile pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de acest subiect. Noi am arătat materiale ce vin să întărească solicitarea noastră că ne-am dori să avem o poziţie similară cu cea în dosarul Mineriadei şi în dosarul Revoluţiei. Nu am întâmpinat nicio reţinere din partea dumneai de a se discuta orice punct de vedere pe care îl avem. Cred că este omul care înţelege ce înseamnă o decizie a CEDO”, a mai declarat Mărieş, citat de Mediafax. E a mai spus că a stabilit cu Prună să mai aibă o întâlnire pe 5 ianuarie în care să reia discuţiile pe această temă.
Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai PICCJ la începutul lunii decembrie.
Pe 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.
PICCJ a anunţat, într-un comunicat de presă, în 23 octombrie, că procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.
În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, “nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.
De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.
