Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

IICCMER cere urmărirea penală pentru alți trei torționari

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale pentru Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu, pe care îi acuză de crime şi abuzuri în perioada comunistă, informează Mediafax.

Share

Andra Dolana 0 comentarii

Actualizat: 11.02.2015 - 18:43

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale pentru Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu, pe care îi acuză de crime şi abuzuri în perioada comunistă, informează Mediafax.

Reprezentanţii IICCMER au anunţat, miercuri, că au solicitat procurorilor bucureşteni începerea urmăririi penale în cazul lui Refic Fizula, fost ofiţer politic al unui penitenciar din Făgăraş, care ar fi responsabil de aplicarea unui regim de detenţie ce a dus la decesul a cel puţin 22 de deţinuţi politici, precum şi al lui Neculai Tilici, fost comandant de penitenciar, pe care îl acuză de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a cel puţin nouă deţinuţi politici.

Citește și: UPDATE. Curtea de Apel București va judeca un nou termen în dosarul torționarului Alexandru Vișinescu, pe 5 noiembrie. MAI, MF și ANP ar putea plăti daune alături de torționar

De asemenea, IICCMER a solicitat Parchetului Militar Cluj începerea urmăririi penale pentru Teodor Sârbu, fost subofiţer de Securitate, pe care îl acuză că a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în anumite misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de IICCMER.

Sesizarea procurorilor în cazul lui Refic Fizula vizează perioada în care a lucrat la Penitenciarul Făgăraş.

Refic Fizula este acuzat de faptul că în unităţile în care şi-a îndeplinit serviciul a manifestat un comportament "abuziv şi pe alocuri violent".

Citește și: The Guardian: Cazul torționarului Vișinescu, un Nürnberg românesc

"În concordanţă cu scopurile imediate ale regimului, activitatea sa în cadrul Penitenciarului Fărăgaş a fost apreciată de către superiori: «la unităţile Târgu Mureş şi Făgăraş (cât a fost locţiilor politic), ofiţerul a reuşit ca printr-o muncă politică susţinută să contribuie din plin la creşterea şi educarea militarilor, asigurând prin aceasta paza şi aplicarea regimului de penitenciar». În condiţiile în care la Făgăraş regimul a fost unul cu veleităţi de exterminare, contribuţia sa la aplicarea lui îl indică drept unul dintre responsabilii pentru abuzurile din închisoare", arată IICCMER.

Tot la Făgăraş, în intervalul în care Refic Fizula a asigurat "paza şi aplicarea regimului de penitenciar", în mai puţin de un an au murit cel puţin 22 de deţinuţi politici care aveau între 39 şi 71 de ani, potrivit datelor IICCMER.

"Cauzele deceselor indicate în actele de moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză. Relevant în acest sens este cazul deţinutului politic Ioan Haiduc. Fost subşef de poliţie în localitatea Turda, acesta a fost arestat la 27 iulie 1948. Conform comisarului şef Florin Şinca, autor al lucrării «Martirii poliţiei române», Haiduc ajunsese «cu cangrenă şi infirmitate la piciorul stâng», iar «infecţia s-a extins şi nu i s-a acordat nicio îngrijire medicală după bătăile încasate aici de la torţionarul Tibor Lazăr». În urma acestora a murit într-o celulă de la Făgăraş la 5 februarie 1952", se arată în biografia lui Fizula, întocmită de IICCMER.

Citește și: IICCMER face public numele unui alt torționar comunist: Constantin Istrate

Sursa citată a precizat că informaţiile găsite sunt confirmate inclusiv de certificatul de deces.

Refig Fizula a rămas angajat al Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă până în martie 1960, când a fost trecut în rezervă.

Cel de-al doilea torţionar, Neculai Tilici, a fost locţiitor politic la Penitenciarul Zalău, locţiitor politic la coloniile de muncă agricole ale MAI, locţiitor politic la Penitenciarul Oradea, şef al Biroului Penitenciare din Direcţia Regională MAI Oradea  şi comandant al Penitenciarului Oradea.

În biografia lui Tilici se arată că, la Oradea, din raţiile prevăzute pentru deţinuţi îşi creştea şi întreţinea câţiva porci pentru nevoile lui şi ale familiei. Mai mult, obişnuia să-şi taie porcii în incinta penitenciarului, folosindu-i pe deţinuţi sau pe subordonaţi.

Citește și: Soluţia găsită de procurori pentru a fi trimiși în judecată torţionarii

"Insultele grosonale, regimul alimentar sinonim cu distrofia, lipsa îngrijirii medicale, tratamentul inuman general (expunere la frig, duşuri cu apă rece în plină iarnă), toate erau păstorite cu sadism la Penitenciarul Oradea de către căpitanul Neculai Tilici", arată IICCMER în biografia lui Tilici.

Un referat de cadre din 1954, întocmit de secţia Cadre a DIP pe numele lui Tilici, arăta că acesta a obţinut în activitatea sa unele rezultate, în special în munca politică, întrebuinţând "metode juste şi principiale", sprijinind din aproape munca politică, făcând în acelaşi timp educaţia celor din unitate.

În referat sunt notate şi mai multe lipsuri ale ofiţerului Tilici, cum ar fi faptul că a întrebuinţat trăsura unităţii la baluri şi nunţi din diferite comune, că timp de o lună a tăiat 50 de porci, iar carnea a fost dată contracost cadrelor din unitate, că a sustras sume de bani pentru popotă, pe care i-a folosit în scopuri personale şi a permis cadrelor de la procuratură să servească masa la popotă. În biografia acestuia se arată că el nu a fost îndepărtat din MAI, ci a fost mutat la altă unitate penitenciară, câteva luni mai târziu.

Despre cel de-al treilea torţionar, Teodor Sârbu, IICCMER arată că provine dintr-o familie modestă de ţărani şi imediat după satisfacera stagiului militar a fost solicitat să se angajeze în Securitate. Sârbu a acceptat şi, în decembrie 1949, a fost încadrat cu gradul de plutonier la Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului (SJSP) Turda, unde a lucrat o scurtă perioadă de timp, iar în 1956, la cererea sa, a fost trecut în rezervă.

IICCMER arată că, în urma unor investigaţii, a obţinut informaţii care indică faptul că în perioada în care Sârbu a îndeplinit funcţii de execuţie în cadrul SJSP Turda, a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

Conform datelor IICCMER, Teodor Sârbu a participat la împuşcarea lui Remus Lăluţ, în localitatea Orosia, judeţul Mureş, şi există probe că ar fi fost implicat în împuşcarea lui Viorel Bihoreanu, în localitatea Papiu Ilarian, tot din Mureş.

"Crimele au fost săvârşite în noapta de 2 spre 3 august 1950, iar la înfăptuirea lor au participat mai multe cadre operative de la SJSP Turda. Ambele victime au fost ţărani care aveau o stare materială bună, fiind consideraţi de autorităţile comuniste drept chiaburi. Prin atitudinile manifestate împotriva regimului şi influenţa pe care o aveau asupra consătenilor, ambii s-au opus procesului de colectivizare şi de înfiinţare a gospodăriilor agricole colective. Acesta a fost şi motivul principal care a dus la arestarea celor două persoane şi la anchetarea lor timp de mai multe zile. Fiecare a fost transportat cu un mijloc auto în apropierea localităţilor de domiciliu, unde au fost executaţi prin împuşcare", arată IICCMER.

Ordinul pentru execuţia lor a fost dat de colonelul Mihai Patriciu, care atunci avea funcţia de şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.

IICMER precizează că este posibil ca Teodor Sârbu să fi participat şi la alte execuţii de acest fel, care au fost înfăptuite în acea perioadă de către unele cadre angajate la securitatea judeţului şi apoi a Raionului Turda.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...