De ce au murit oameni la inundaţii

Multe dintre victimele inundaţiilor de săptămâna trecută au murit cu zile. Asta, pentru că, în mod normal, acele persoane nu ar fi trebuit să se afle în calea apelor. De ce nu i-a avertizat însă nimeni? Cât ...

Share

Laura Toma 0 comentarii

04.07.2010 - 20:34

Multe dintre victimele inundaţiilor de săptămâna trecută au murit cu zile. Asta, pentru că, în mod normal, acele persoane nu ar fi trebuit să se afle în calea apelor. De ce nu i-a avertizat însă nimeni? Cât de pregătite sunt autorităţile din România pentru a face faţă unor asemenea situaţii?

Traseul avertismentelor meteo în cazuri de urgenţă pare unul limpede în teorie, însă se pare că este sinuos  şi adesea se blochează în primării. Exemplul cel mai elocvent este situaţia din oraşul botoşănean Dorohoi, unde au murit şase oameni.

„Cod portocaliu, cod roşu... culori seci"

 Localnicii din Dorohoi spun că au fost avertizaţi mult prea târziu că vor fi loviţi de viitură.  Primarul oraşului, Dorin Alexandrescu,  a şi recunoscut, de altfel că habar nu avea despre ce o să urmeze. „Mi se transmite cod galben, cod portocaliu, cod roşu. Pentru mine astea sunt nişte culori seci. Dacă mi se transmitea că vine o viitură...", a răspuns primarul acuzaţiilor dorohoienilor. Ulterior, primarul şi-a nuanţat declaraţia. „Nu consider că sunt vinovat pentru numărul morţilor. Am făcut procedurile aşa cum trebuia. Înainte de viitură am primit cod galben dimineaţă şi abia după-amiază cod portocaliu de ploi pentru cantităţi de 40-60 l/mp şi la noi a plouat 163 l/mp. Astea le-am primit prin telefon. Apoi, codul portocaliu pentru viitură pe râul Jijia nu l-am primit pe telefon şi l-am văzut abia a doua zi, iar pentru Buhai nu am primit avertizare", a declarat primarul municipiului Dorohoi.

Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA), Vasile Cercel,  susţine însă că „fiecare primărie are de la noi o hârtie colorată în care se scrie clar ce înseamnă fiecare cod în parte. Dar astea trebuiau învăţate pe timp de pace", a declarat Cercel. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat că ar putea fi declanşată o anchetă penală cu privire la modul în care s-au achitat de sarcini autorităţile din Dorohoi. Vasile Cercel, directorul SGA Botoşani, spune însă că viitura de pe pârâul Bahlui a fost neobişnuită. „Nu cred că eu, dumneavoastră sau oricare altcineva ar fi putut salva viaţa acelor oameni. Viitura a venit cu patru metri înălţime. Mai mult, viitura a mers în amonte şi a intrat în baraj, nu ne venea să credem ce se întâmplă. Acum, că am trăit această experienţă cred că în cazul unui eveniment similar s-ar putea acţiona cu 10% mai rapid, mai mult nu", a declarat Cercel.

S-a întors după bani

Un alt judeţ lovit puternic de inundaţii este Suceava, unde au murit opt persoane. Prefectul Sorin Popescu susţine că autorităţile locale nu ar fi putut împiedica decesul acestora. Potrivit prefectului, inginerul silvic găsit decedat după ce a fost dat dispărut câteva zile şi-a pierdut viaţa pentru că a subestimat forţa viiturii. Popescu spune că inginerul a vrut să treacă un torent cu maşina, dar forţa viiturii l-a împiedicat. Deşi a reuşit să iasă din maşină, bărbatul nu a putut să se mai salveze. „Asta, deşi, înainte de a trece torentul, inginerul a oprit şi a discutat cu o persoană care i-a spus să nu treacă. La fel s-a întâmplat şi cu bărbatul din Margnea care era cu maşina în Arborea, a murit înecat în maşină. La Şerbăuţi au murit doi bătrâni. Acolo erau şi primarul, şi şeful Postului de Poliţie. Acesta din urmă era legat cu o frânghie ca să îi poată trage pe bătrâni. Femeia s-a întors în casă să se ducă după bani şi nu au mai putut fi recuperaţi din cauza forţei apei, care i-a înecat în casă", a declarat prefectul Popescu. Acesta a precizat că alte două persoane au făcut infarct, la Suceviţa şi Hânţeşti, din cauza efortului făcut să salveze animalele. De asemenea, o femeie din Todireşti a fost luată de ape în timp ce se ducea să-şi aducă animalele de pe imaş. A fost găsită decedată de fiul ei. Un deces a fost înregistrat şi în Moldoviţa. Aici, un bărbat a încercat să treacă o punte, a alunecat şi a căzut în apă. 

Cum funcţionează sistemul de avertizare meteo

Mesajele de avertizare pentru fenomenele periculoase imediate pornesc de la ANM  în acelaşi timp către mai multe instituţii. „Este vorba de Ministerul Mediului, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al zonei care urmează să fie afectată, de dispeceratul filialelor de apă tot din zona care riscă să fie afectată şi la prefectură", explică Aurora Bell, director de Prognoză ANM. Punctul cel mai important unde ajung aceste avertizări îl constituie inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. Avertismentele pleacă apoi în jos,  prin SMS-uri şi întotdeauna au un backup - se duc la mai multe persoane. E o chestiune de câteva minute. „Cei de la Situaţii de Urgenţă prelucrează aceste informaţii, le coroborează cu avertizările similare de la Hidro, le trimit apoi la prefecturi şi de la prefecturi ajung la primării, unde iată că se opresc", mai spune specialistul ANM. Sunt situaţii în care primarii chiar nu ştiu să proceseze informaţiile, iar uneori avertismentele zac nepreluate. Şi, deşi periodic inspectoratele de urgenţă judeţene organizează cursuri de formare pentru primari în acest sens şi sunt obligatorii, acestea nu sunt prea frecventate.  „Mulţi se dau bolnavi, se dau în vacanţă când vine vorba de aceste cursuri şi consideră că nu este util. Este foarte grav când un primar vine şi spune eu nu ştiu ce înseamnă cod galben, cod portocaliu, pentru că el trebuie să execute nişte măsuri de protecţie a oamenilor care l-au ales", susţine Aurora Bell.

 „Conform legii, există consilii locale pentru situaţii de urgenţă şi ele automat, după avertizare, sunt obligate să se întrunească la nivel local. Primarul este conducătorul acestei celule, dar sub coordonarea secretariatului tehnic permanent al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean", spune şi Valentin Ştiubei, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Dacă vorbim de o zonă locală, acel comitet local, în frunte cu primarul, ia decizii, cu aprobarea inspectoratelor judeţene.  Deşi comunicarea primăriilor cu ISU ar trebui să meargă strună în situaţii de risc, reprezentantul ISU recunoaşte că, în practică, lucrurile nu stau chiar aşa.  „Ba la primărie nu e responsabilul, ba că nu răspunde la telefon. Ar trebui să acţioneze imediat, să îşi pună în mişcare tot sistemul de avertizare, de anunţare şi de evacuare. Dar e factorul uman la mijloc care face ca lucrurile să nu fie chiar cum trebuie".  

Utilaje pentru Protecţia Civilă

România a acceptat ofertele de asistenţă formulate de Belgia şi Austria, după ce  autorităţile de la Bucureşti au activat, vineri, Mecanismul UE de Protecţie Civilă, cerând sprijin pentru a face faţă inundaţiilor, a anunţat Comisia Europeană. Astfel, Austria a oferit României 10 sisteme de pompare a apelor uzate şi trei generatoare, în timp ce Belgia pune la dispoziţia autorităţilor române 11 pompe, cinci generatoare şi o unitate de purificare a apei.

Codul roşu se menţine

Hidrologii au prelungit codul roşu pe râurile Prut şi Siret până astăzi, la ora 16.00. Fenomenele vizate sunt creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol şi inundaţii. Precipitaţii importante vor fi înregistrate în nordul Moldovei până pe 6 iulie, iar din 6 iulie până pe 13 iulie ele vor fi înregistrate în zona de sud-est a ţării, inclusiv în Carpaţii de Curbură, susţine Ion Sandu, directorul ANM. Pe Dunăre, vârful a fost atins în urmă cu câteva zile, iar acum debitele sunt în scădere la Baziaş, la intrarea în ţară. Unda de viitură se află în dreptul localităţii Giurgiu, unde va sta până pe 7 iulie. Cotele sunt în creştere de la Călăraşi până la Tulcea.

Dig de 4,5 kilometri la Galaţi

Peste 1.400 de oameni vor fi mobilizaţi pentru a construi un dig cu o lungime de 4,5 kilometri şi înalt de 1,5 m care să apere oraşul Galaţi, a declarat Ministrul Administraţiei.  Vasile Blaga a precizat că vor fi aduse forţe de la Interne şi Armată, dar că a făcut apel şi la voluntari. Dacă acest plan nu îşi dovedeşte eficacitatea, ultima situaţie luată în calcul este „ruperea digului la Cotul Pisicii, ca Dunărea să meargă pe vechiul şenal".

Citește totul despre:

Comentarii

loading...