De ce a fost surprinsă România încă o dată de inundații

Am ajuns şi în 2014 în faţa inundaţiilor fără a fi cât de puţin pregătiți. Ministrul delegat pentru Ape susține că, spre deosebire de anii trecuți, acum și-a făcut apariția un nou tip de inundații. Problema de fond, însă, e chiar mai gravă: protecția contra apelor costă peste 20 miliarde euro, hărțile de risc nu sunt precise, iar sistemul de asigurări pentru imobile și recolte nu a ajuns în toate casele.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 14.05.2014 - 21:49

Am ajuns şi în 2014 în faţa inundaţiilor fără a fi cât de puţin pregătiți. Ministrul delegat pentru Ape susține că, spre deosebire de anii trecuți, acum și-a făcut apariția un nou tip de inundații. Problema de fond, însă, e chiar mai gravă: protecția contra apelor costă peste 20 miliarde euro, hărțile de risc nu sunt precise, iar sistemul de asigurări pentru imobile și recolte nu a ajuns în toate casele.

Ca şi cum ar fi prima dată când ploile torenţiale şi inundaţiile năvălesc peste România, oficialii guvernamentali par a fi nepregătiţi pentru ceea ce meteorologii spun că ne aşteaptă. Ieri, aceştia din urmă au emis coduri pentru mai bine de jumătate din ţară. La ora 16:00, nouă judeţe au intrat în cod portocaliu, altele în cel galben. În 15 judeţe din sudul ţării, hidrologii au instituit cod portocaliu de inundaţii. Potrivit meteorologilor, local se vor înregistra peste 60-70 de litri de precipitaţii pe metrul pătrat, în timp ce hidrologii spun că județele cele mai afectate de inundaţii vor fi Caraş-Severin, Mehedinţi, Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi, parţial, Gorj, Vâlcea, Buzău şi Vrancea. În ultimii 15 ani, intemperiile au făcut pagube de miliarde de euro. Populația a fost cel mai greu încercată în 2005, când s-au înregistrat pagube de peste 1,6 miliarde euro, iar cele mai puţine
s-au înregistrat în 2003 - 25,5 milioane de euro. În urma inundaţiilor din perioada 2001-2010, 182 de români şi-au pierdut viaţa.

Explicaţii ministeriale: inundaţii neconvenţionale

Ceea ce îngreunează situaţia din acest an este faptul că avem parte de un nou tip de inundaţii, anume cele “pe verticală”, după cum afirmă ministrul delegat pentru Ape, Doina Pană.  „Din păcate va ploua unde a mai plouat deja. Absorţia apei încă nu s-a făcut în totalitate, dar, ca de obicei, suntem pregătiţi. Pe verticală (…) Au fost situaţii atipice şi ne mai aşteptăm la situaţii atipice”, spune ea.  Dacă în alţi ani au fost inundaţiile tradiţionale, adică pe un râu mare se adună un volum mare de apă de la mulţi afluenţi, fapt care determina depăşirea debitului, în acest an inun­daţii au provenit de pe versanţi, explică ministrul diferenţele.

Alte inundaţii, aceleaşi probleme

De aceea, se pune întrebarea: ce s-a schimbat în bine în 2014 faţă de anii precedenţi în care au fost înregistrate pagube de miliarde de euro, oameni săraci şi-au pierdut şi puţinele bunuri deţinute, iar sute de persoane au decedat?

Apariția hărților de hazard şi de risc la inundaţii ar fi putut fi considerată un pas înainte. Doar că au o problemă: deocamdată, nu sunt nici foarte precise şi nici nu ajută prea mult. Acum o lună, Ministerul Mediului a anunţat că a finalizat setul de hărţi ce acoperă 11 bazine hidrografice din România. Hărţile reprezintă un punct bifat, o obligaţie de care ne-am achitat superficial în relaţia cu UE. Prin urmare, nu-i vor ajuta prea mult nici pe cetățenii care vor să ştie unde să îşi facă o casă, nici pe reprezentanții autorităților locale, care trebuie să dea un aviz de construire. După întocmirea acestor hărţi, următoarea etapă este elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii, care are termen de finalizare până în martie 2016.

Ministrul de resort, Doina Pană, explică: “Pe bazine hidrografice se va judeca un plan de management, după care autoritatea locală ne va da un aviz de construire, o autorizaţie de construire dacă este într-o zonă de risc. Efectele în urma inundaţiilor să fie minimale - ăsta este scopul real al acestor hărţi”.

Pe de altă parte, existenţa hărţilor de hazard şi de risc nu garantează o protecție „instant” în caz de calamităţi, spune ministrul Mediului: “Nu instant, când ai hărţile de hazard şi de risc, înseamnă că eşti pregătit”.

Localităţile inundate, ghicite doar de Nostradamus

Surpriza cea mai mare a fost să se constate că localităţi inundate în ultima perioadă nu figurau printre cele cu acest risc pe hărţile pentru care s-a plătit nu mai puţin de 40 de milioane euro. Astfel, localităţile Răscăieşti, Siliştea-Gumeşti şi Râul Alb apar pe hărţile de risc de inundaţii, realizate de autorităţi, ca fiind în afara oricărui pericol. Cu toate acestea, satele au fost acoperite de ape, după ploile căzute în perioada Sărbătorilor Pascale. Invitată la un post de televiziune, ministrul Pană s-a spălat pe mâini şi a spus că hărţile sunt doar un istoric al viiturilor şi că previziuni referitoare la inundaţii poate face doar Nostradamus.

Şi atunci cine ne apără de inundaţii?

Sistemul care ar uşura situaţia celor ce se găsesc în calea apelor cuprinde două componente. Nici una însă nu este pusă la punct, nu funcţionează. Prima ține de sistemul fizic de protecţie împotriva inundaţiilor. În conformitate cu Strategia de Management al Riscului la Inundaţii, valoarea totală a investiţiilor necesare pentru perioada 2010-2035 este de circa 25 miliarde euro, ceea ce înseamnă alocaţii anuale medii de un miliard euro pentru toţi „actorii” implicaţi, anume ministerele Administraţiei şi Internelor, Agriculturii, Transporturilor, Dezvoltării Regionale şi Turismului etc. În cazul Apelor Române, suma alocată de guvernele aflate la conducerea ţării până în prezent a fost de 150-155 milioane euro pe an, de două ori mai puţin decât necesarul de 300 milioane euro. Măsurile de reducere a riscului la inundaţii sunt: amenajarea a cursurilor de apă, realizarea de acumulări, poldere şi îndiguiri locale, conservarea zonelor umede, amenajarea torenţilor, împăduriri, centuri de protecţie forestiere, diminuarea efectelor eroziunii solului, strămutarea locuinţelor şi  anexelor gospodăreşti.

A doua componentă este constituită din asigurările obligatorii împotriva inundaţiilor, alături de cutremure sau alunecări de teren. Potrivit datelor Ministerului Mediului, 3,5% din suprafața României și 6% din populație ar fi afectate de inundații într-un scenariu a cărui probabilitate de producere este o dată la 100 de ani. 375 de sectoare inundabile se află pe 330 de râuri și cuprind 16.000 de kilometri de ape curgătoare, adică circa 20% din lungimea rețelei hidrografice cadastrate din România. Pentru cartografierea lor au fost luate în calcul date hidrografice din ultimii 40 de ani. Aceasta înseamnă că 1,2 milioane persoane, deci aproximativ 400.000 de gospodării, riscă să fie inundate în scenariul luat în  calcul de Ministerul Mediului. Potrivit datelor prezentate la începutul anului trecut de către oficialii Pool-ului de Asigurări Împotriva Dezastrelor în mediul rural existau 140.000 de locuinţe asigurate, două treimi fiind din paiantă/chirpici. Există deci cel puţin 300.000 de locuinţe situate în zone inundabile cuprinse în categorie B ce nu sunt asigurate şi sunt în zone inundabile, chiar şi o dată la 100 de ani. Cât îi priveşte pe cei asiguraţi obligatoriu în sistemul PAD (Poliţa de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) aceştia sunt îndreptăţiţi să încaseze sume cuprinse între 10.000 şi 20.000 de euro, însă în realitate primesc mult mai puţin. În luna septembrie 2013, zeci de gălăţeni ale căror case au fost distruse de inundaţii au fost păcăliţi sau obligaţi de societăţile de asigurări să se mulţumească cu despăgubiri mult mai mici decât cele care li se cuveneau, relatează cotidianul local Viaţa Liberă. „Au fost multe cazuri în care asigurătorii au venit şi le-au oferit oamenilor bani pentru a le răscumpăra poliţele. Iniţial li s-au oferit 5.000 de lei. Când s-au lovit de refuzul localnicilor au plusat şi au crescut sumele până la 7.000-8.000 de lei. Unii însă nu au acceptat tranzacţia şi ştiu că vor să îşi angajeze avocaţi pentru a-şi rezolva problema”, a explicat Emil Dragomir, consilier local în comuna Slobozia Conachi. Mai mult asiguratorii au condiţionat plata despăgubirilor de prezentarea de facturi a bunurilor distruse. Neasiguraţii au rămas la voia Guvernului care, în anii cu inundaţii alocă sume cifrate în jurul a câtorva zeci de milioane de lei pentru susţinerea celor ale căror case au fost afectate.

Despăgubirile pe recoltele inundate, încă absente

Pe lângă pagubele înregistrate asupra imobilelor, culturile agricole suferă și ele masiv din cauza inundaţiilor. Nici în acest caz sistemul nu este funcţional încă. Se aşteaptă soluţionarea problemei de abia cu începere din 2014. Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, în viitorul Plan Naţional de Dezoltare Rurală, susţinut din fonduri nerambursabile europene se prevăd nu mai puţin 200 de milioane euro pentru finanţarea unui fond mutual destinat despăgubirii celor ale căror afaceri agricole au fost lovite de inundaţii.

Sistemul de protecţie în cifre

În România, la nivelul anului 2009, existau un număr de 1.947 lucrări de îndiguire, însumând o lungime a sectorului îndiguit de peste 10.873 km, conform Administraţiei “Apelor Române”. Bazinele hidrografice cu cel mai mare număr de sectoare îndiguite sunt în următoarele bazine hidrografice: Olt (330 lucrări), Siret (298 lucrări) şi Crişuri (257 lucrări). Cele mai lungi sectoare îndiguite se găsesc în bazinele hidrografice: Dunăre – 2.800  km, Crişuri - 1567 km şi  Bega-Timiş-Caraş  - 1.090 km. Suprafaţa apărată prin lucrări de îndiguire este de peste 1.900 ha.

Citește totul despre:

Comentarii