Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

UPDATE. Curtea de Apel București va judeca un nou termen în dosarul torționarului Alexandru Vișinescu, pe 5 noiembrie. MAI, MF și ANP ar putea plăti daune alături de torționar

UPDATE. Miercuri, magistrații Curții de Apel București au stabilit un nou termen de judecată, pentru 5 nioembrie, în dosarul în care Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, este acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici.

Share

Diana Biţă 0 comentarii

Actualizat: 22.10.2014 - 11:36

UPDATE. Magistrații CAB au decis, miercuri, ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanţe, MAI şi ANP să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Alexandru Vişinescu, astfel încât dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu, potrivit Mediafax.

"Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor drept părţi responsabile civilmente şi dispune citarea celor trei entităţi la termenul următor, pentru ca acestea să-şi poată construi apărarea", au decis judecătorii Curţii de Apel, la termenul de miercuri al procesului.

Alexandru Vişinescu nu a fost prezent la instanţă şi, potrivit judecătorilor, el nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces, motiv pentru care la termenul următor va fi adus cu mandat de aducere, fără a mai fi citat la domiciliu.

Instanţa a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Vişinescu, iar procurorul de şedinţă a susţinut că acest lucru este necesar.

Procurorul a cerut să fie pus sechestru pe locuinţa fostului torţionar şi pe acţiunile pe care acesta le deţine, solicitând totodată şi poprirea veniturilor din pensie ale lui Vişinescu.

Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă dacă va admite sau nu propunerea Parchetului instanţei supreme şi dacă va pune sub sechestru toate bunurile mobile şi imobile ale lui Alexandru Vişinescu.

----

 

UPDATE. Alexandru Vișinescu nu s-a prezentat miercuri la Curtea de Apel în procesul în care este acuzat de infracțiuni contra umanității, astfel încât el va fi adus de către polițiști cu mandat la termenul următor din 5 noiembrie.

----

Miercuri, magistrații Curții de Apel București judecă un nou termen în dosarul în care Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, este acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici.

Citește și: Alexandu Vișinescu, în fața instanței. Un nou termen, la 22 octombrie

În perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic", au arătat procurorii.

Citește și: Procesul torţionarului Alexandru Vişinescu începe miercuri, la CAB

Deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate.

Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.

Citește și: The Guardian: Cazul torționarului Vișinescu, un Nürnberg românesc

Principalele categorii de deținuți aflate în penitenciar, așa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vișinescu adresată Consiliului Securității Statului din anul 1967, erau: foști conducători în guvernele burghezo-moșierești și în conducerile PNȚ și PNL; foști conducători ai diverselor organizații subversive; foste cadre de conducere după 23 august 1944; foste cadre MAI după 23 august 1944; foști conducători ai diverselor secte religioase; alte cazuri mai izolate.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...