Summit-ul de la Vilnius, de joi şi vineri, începe sub semnul refuzului de ultim moment al Ucrainei de a semna un acord cu Uniunea Europeana. Ucraina a parafat Acordul de Asociere în 2012, însă în urmă cu câteva zile a anunţat că nu va semna documentul.
Citeşte şi: Ucraina dă vina pe FMI pentru refuzul de a semna acordurile cu UE
Reprezentanţii UE au declarat că acordul este încă „pe masă”, însă aproape nimeni nu mai speră ca documentul să fie semnat la Vilnius. Premierul ucrainean Mikola Azarov a afirmat, miercuri, că procesul de negociere va continua, dar Ucraina aşteaptă condiţii mai bune pentru a-l semna, potrivit declaraţiei preşedintelui Viktor Ianukovici.
Citeşte şi: Băsescu, critici la adresa UE: Summitul de la Vilnius, un eşec
Anunţul Kievului a stârnit nemulţumire în rândul liderilor europeni, care au lăsat să se înţeleagă că la mijloc ar fi mâna Rusiei. Oficiali de la Bruxelles au denunţat presiunile Moscovei, iar cancelarul german Angela Merkel a afirmat ca „Războiul Rece s-a încheiat” şi că ideea potrivit căreia o apropiere de Europa înseamnă o îndepărtare de Rusia trebuie depăşită.
Potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declaraţie care să avertizeze Rusia cu privire la ingerinţele în afacerile ţărilor vecine şi să le reamintească ţărilor din Europa de Est „să se reformeze şi să se apropie de Occident”.
Citeşte şi: Poate juca România cu SUA şi China împotriva Rusiei?
Preşedintele Poloniei, ţară aflată, alaturi de Suedia, la originea Parteneriatului Estic, a criticat UE pentru modul în care a negociat cu Ucraina. Bronislaw Komorowski a declarat că „Bruxellesul a comis o eroare de judecată”, focalizându-se pe cazul Iulia Timoşenko, în detrimentul „politicii de presiune şi de şantaj” exercitate asupra Kievului de Moscova.
Un alt motiv de critici la adresa UE îl constituie faptul ca Uniunea nu a oferit Ucrainei şi celorlalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, aşa cum a fost cazul ţărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului.
Oficialii Uniunii au încearcat să amortizeze lovitura primită din partea puterii de la Kiev, afirmând că un acord cu Ucraina ar putea fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, probabil cu ocazia summit-ului UE-Ucraina din februarie anul viitor.
Citeşte şi: Băsescu: Nu mai trebuie pusă nici o condiţie suplimentară Ucrainei
Europenii consideră că stabilizarea fostele republici sovietice ar putea fi totuşi realizată, insistând pe beneficiile pe care le-ar putea avea aceste ţări, în domeniul comercial sau de liberalizare a vizelor. Mai mult, oficialii Uniunii vorbesc chiar de o creştere a sumelor angajate pentru modernizarea politică şi economică a acestor ţări.
Citeşte şi: Republica Moldova rămâne în CSI, dar merge spre UE
În ciuda declaraţiilor, summit-ul de la Vilnius nu va aduce decât parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia şi Moldova, urmând ca semnarea acestor documente să aibă loc în lunile următoare. Va mai fi semnat un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor. şi alte câteva documente de mai mică importanţă.
Dintre cele şase ţări cuprinse în Parteneriatul Estic însă, la eşecuri se va număra, alături de Ucraina, şi Armenia, care s-a îndepărtat de UE la începutul lunii septembrie, când a anunţat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. Belarus, ţară considerată ultima dictatură din Europa, este ţinută departe de lipsa progreselor în privinţa drepturilor omului.
