Președintele Iohannis a transmis că încărcătura simbolică a Sărbătorii de la Ţebea este una specială, în „Anul Avram Iancu”
Manifestările comemorative au pornit de la biserica din cimitirul de la Ţebea. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de înalţi ierarhi și a fost urmată de o slujbă de pomenire a lui Avram Iancu şi depunerea de coroane de flori la mormântul acestuia.
Parlamentari, lideri politici, reprezentanţi ai instituţiilor administrative ale statului din judeţul Hunedoara şi nu numai, delegaţi ai partidelor politice şi instituţiilor deconcentrate ale statului au fost prezenți la Țebea.
În programul zilei sunt incluse și o defilare a Gărzii de Onoare, precum și un spectacolul organizat de Consiliul Judeţean Hunedoara prin Centrul de Cultură şi Artă.
Mesajul preşedintelui a fost prezentat de către Mihai Şomordolea, consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale, Secretariat CSAT.
„Îl omagiem astăzi, cu emoţie, pe Avram Iancu, una dintre cele mai proeminente figuri ale spiritului revoluţionar paşoptist şi un simbol al luptei pentru emanciparea naţională şi socială. Alături de celelalte figuri importante ale paşoptismului, precum Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu sau George Bariţiu, Avram Iancu a promovat valorile şi idealurile europene, care au stat la baza României moderne de astăzi, stat membru important al Uniunii Europene şi al NATO. Spiritul ‘Crăişorului Munţilor’ a dăinuit peste timp şi continuă să inspire prin forţa, tenacitatea şi nobleţea idealurilor care au făcut din Avram Iancu cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania”, a transmis președintele Iohannis.
„Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum, durere, fără mult succes, dar tocmai acum cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea. Un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară şi hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii şi întru ajutorul înfiinţării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii noi”.
(Avram Iancu, Testament, 20 Decembrie 1850, Câmpeni)
Marele merit al lui Avram Iancu a fost că, fie și doar pentru aproape un an, între octombrie 1848 și septembrie 1849, a făcut din Munții Apuseni o țară românească, o țară liberă a românilor din Transilvania. Sorții istoriei i-au fost potrivnici lui Iancu, însă ceea ce a contat mai mult a fost puterea memoriei, puterea exemplului său, care a inspirat lupta națională a elitei politice ardelene de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, se arată pe site-ul Consiliului Județean Alba, în preambulul marcării evenimentelor de astăzi.
Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872 la Baia de Criş şi a fost îngropat la Ţebea, lângă Gorunul lui Horea.
