Piaţa în care se află monumentul şi-a schimbat numele de mai multe ori.
Amplasată în piaţa care îi poartă numele statuia lui Avram Iancu supranumit şi „Craiul Munţilor”, este închinată marelui conducător al Revoluţiei române din Transilvania, de la 1848.
De-a lungul vremii, zona în care se află monumentul a suferit numeroase transformări. Piaţa şi-a schimbat de mai multe ori numele. Dacă la început zona a fost cunoscută sub numele de Piaţa Trencin, ea a devenit, pe rând, Piaţa EMKE, întrucât Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE) îşi construise sediul în zona respectivă; Piaţa Bocskai după numele principelui Transilvaniei Ştefan Bocskai; după 1932, Piaţa Cuza Vodă; din 1940, Piaţa Adolf Hitler; după 1945 Piaţa Malinovski; apoi Piaţa Victoriei; iar în prezent Piaţa Avram Iancu.
Totuşi, construcţiile care au creionat-o au rămas aceleaşi şi s-a modificat doar spaţiul central pe care acestea îl încadrează. Prin 1906, în centrul pieţei – pe care astăzi se află Monumentul „Glorie ostaşului român”, Catedrala Ortodoxă şi Statuia lui Avram Iancu – se afla un parc cu o bogată vegetaţie.
Apoi, între 1920-1930, pe locul vechiului parc, a fost ridicată Catedrala Ortodoxă. O stradă care a fost realizată în faţa peronului treptelor Catedralei a împărţit piaţa în două şi asigură legătura între căile de acces situate pe laturile sale, pe direcţia est – vest.
Monumente sovietice
După 1947, în piaţă au apărut două monumente, dedicate eroilor armatei sovietice. Astfel, unul – închinat ostaşilor sovietici – a fost amplasat între Catedrala Ortodoxă şi Teatrul Naţional, pe locul în care astăzi se înalţă statuia lui Avram Iancu. Celălalt – chemat Monumentul tanchiştilor sovietici – a fost ridicat în părculeţul aflat în spatele Catedralei Ortodoxe, în zona cuprinsă între Palatul Regionalei de Căi Ferate şi Palatul Prefecturii.
Statuie realizată în 1993
Statuia lui Avram Iancu – amplasată în locul obeliscului eroilor sovietici – a fost realizată în 1993 de către sculptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului din acea vreme, Gheorghe Funar. Din mijlocul unei fântâni arteziene, se înalţă soclul statuii, alcătuit din blocuri de piatră care vor a simboliza stâncile Munţilor Apuseni, locul de baştină al lui Avram Iancu.
În vârful schelăriei de piatră, imortalizat în bronz, Craiul Munţilor, cu spatele la Catedrala Ortodoxă, priveşte spre Teatrul Naţional, a cărui trepte de acces sunt flancate de statuile poeţilor Lucian Blaga şi Mihai Eminescu.
Lângă baza soclului, trei tulnicărese încremenite în piatră, cheamă moţii la luptă, alături de Avram Iancu.
Cine a fost Avram Iancu
Născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, Avram Iancu a fost conducătorul Ţării Moţilor în anii 1848-1849 şi a comandat armata românilor transilvăneni, împotriva trupelor revoluţionare ale lui Lajos Kossuth. El a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni. Faptul că a reuşit să respingă numeroase atacuri ale revoluţionarilor maghiari i-a adus renumele de „Craiul Munţilor”. La data de 10 septembrie 1872 Avram Iancu a decedat în localitatea Baia de Criş şi a fost îngropat apoi la Ţebea, în judeţul Hunedoara, lângă „Gorunul lui Horea”.
