Un cetățean din Republica Moldova a încercat să intre în România folosind un permis de ședere fals. Incidentul a avut loc pe 8 august, în jurul orei 18:50, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița. Bărbatul, în vârstă de 49 de ani, era pasager într-un autocar care se îndrepta spre România. La controlul de frontieră, acesta a prezentat pașaportul împreună cu un permis de ședere aparent eliberat de autoritățile din Polonia.
Polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului prezentat. În conformitate cu procedurile standard, au efectuat verificări suplimentare pentru a stabili veridicitatea permisului de ședere. În urma acestor verificări, s-a constatat că documentul nu respecta condițiile de formă și fond ale unui permis autentic. Astfel, permisul de ședere a fost declarat fals. Această descoperire a confirmat suspiciunile polițiștilor și a determinat demararea unei anchete amănunțite.
Cetățeanul moldovean și-a procurat actul fals din Polonia
În urma descoperirii, bărbatul a fost interogat de autorități cu privire la proveniența documentului fals. Acesta a declarat că a achiziționat permisul de ședere prin intermediul unei firme specializate în eliberarea de documente din Polonia. Potrivit cetățeanului, pentru obținerea permisului fals a plătit suma de 800 de euro. Declarațiile oferite de bărbat au fost înregistrate și urmează să fie verificate în cadrul anchetei.
Se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale
Conform legislației românești, utilizarea unui document fals constituie o infracțiune gravă. În acest caz, polițiștii de frontieră au deschis o anchetă sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals, conform articolului 323 din Codul Penal (Art. 323. Uzul de fals. Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.) și fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de articolul 320 din Codul Penal(Art. 320. Falsul material în înscrisuri oficiale. (1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice. (4) Tentativa se pedepseşte.).
Citește și: 75 de milioane de euro făcute în câteva zile de Emil Boc și primăria pe care o conduce. Suma enormă rămasă la Cluj după o nouă ediție a festivalului Untold
Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă, conform legii. În prezent, autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele acestui caz și pentru a identifica eventualele rețele care facilitează astfel de activități ilegale.
Autoritățile române avertizează asupra riscurilor și consecințelor legale ale utilizării documentelor false. Poliția de frontieră rămâne vigilentă și continuă să ia măsuri pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de acest tip, asigurând astfel securitatea și integritatea frontierelor naționale. Acest caz subliniază importanța cooperării internaționale în lupta împotriva falsificării documentelor și a altor activități ilegale care pot amenința securitatea națională.
Decât soldat în Ucraina, mai bine să ai dosar penal în România. Mii de ucraineni vin ilegal în România și sunt primiți cu brațele deschise
Câteva mii de bărbați ucraineni, care în mod normal ar trebui să participe la război, au câte un dosar penal în România, pentru trecerea ilegală a frontierei. Dar ei preferă să fie anchetați în România și chiar să ajungă să facă închisoare în România, decât să meargă la război în Ucraina.
Sighetu Marmației și Solotvino (Slatina) sunt două orașe de români, aflate, pe hartă, la vreo patru kilometri. Dar de fapt sunt mai aproape. La mijloc, între ele, este apa râului Tisa, adică granița dintre România și Ucraina. Din Solotvino, adică din Ucraina, dacă treci podul, ai intrat în România.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
