Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) ia în calcul riscul producerii unui „accident sever” la o centrală nuclearoelectrică de pe teritoriul României, în condițiile în care, în acest moment, singura centrală de acest tip din România este cea de la Cernavodă.
La data de 6 februarie 2024, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin semnat de președintele CNCAN, Cantemir-Marian Ciurea-Ercău. Interesant este că ordinul fusese emis la 5 ianuarie 2024, deci a trecut o lună până să fie publicat în Monitorul Oficial. Ordinul din ianuarie 2024 se referă la „completarea Normelor de securitate nucleară privind pregătirea răspunsului la tranzienți, accidente și situații de urgență la centralele nuclearoelectrice”. Normele de securitate care acum se completează fuseseră emise în anul 2020.
Una dintre completări se referă la „CNE dotate cu sisteme de depresurizare filtrată
de urgență a anvelopei de protecție a reactorului, în scopul protejării integrității anvelopei în condiții de accident sever”. „Ca parte a pregătirii pentru situații de urgență, titularul de autorizație va asigura estimarea prealabilă a expunerilor pentru personalul propriu de pe amplasament și pentru populația din vecinătatea amplasamentului în condițiile acționării sistemului de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei de protecție a reactorului, utilizând modele și coduri de calcul adecvate pentru această aplicație”, precizează ordinul din ianuarie 2024 al președintelui CNCAN. Acționarea sistemului de depresurizare filtrată de urgență o va decide persoana „autorizată de CNCAN pentru conducerea activităților de răspuns la situații de accident sever”. Această decizie va fi comunicată CNCAN și „autorităților naționale implicate în gestionarea situațiilor de urgență în afara amplasamentului”, dar „fără a fi condiționată de vreo aprobare din partea autorităților”.
O altă prevedere nouă este că „Titularul de autorizație trebuie să asigure monitorizarea
parametrilor importanți pentru securitatea nucleară, respectiv pentru implementarea răspunsului la tranzienți, accidente și situații de urgență din cel puțin una din camerele de comandă,
inclusiv în situații de accident sever. În situația în care camera principală de comandă a unei unități a CNE devine indisponibilă, personalul de operare, inclusiv personalul autorizat CNE pentru
activități de operare din camera principală de comandă se va reloca în camera secundară de comandă pentru a efectua activitățile de monitorizare a parametrilor critici de securitate
nucleară și de implementare a răspunsului la accidente și situații de urgență, inclusiv pentru condițiile de accident sever”.
O altă prevedere din ordinul președintelui CNCAN este aceea că „titularul de autorizație” trebuie să asigure, pe lângă alte mijloace de protecție, „pastile de iodură de potasiu, în cantitate suficientă pentru administrarea către personalul implicat în răspunsul la accidente și situații de urgență, pentru situațiile în care este necesară protecția glandei tiroide împotriva absorbției de iod radioactiv”.
În perioada septembrie – octombrie 2023, CNCAN a organizat un exercițiu național denumit Valahia 2023, al cărui scenariu a simulat un accident nuclear la Cernavodă. Scopul exercițiului a fost „de a verifica și confirma integrarea planurilor și procedurilor de răspuns la urgențe nucleare în conformitate cu Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Nucleară sau Radiologică”.
După ce Rusia a atacat Ucraina, în februarie 2022, țările europene democratice au luat măsuri pentru a-și reduce dependența energetică față de Rusia. În cazul României, independența energetică se poate realiza prin dezvoltarea energiei nucleare, care este considerată o energie sigură și nepoluantă, anunțau o serie de oficiali de la București, în frunte cu președintele Iohannis.
„Obiectivul energetic nuclear al României este în primul rând un obiectiv strategic, de asigurare a securității energetice pe plan național și regional. Țara noastră beneficiază de un mix energetic echilibrat, însă avem nevoie în continuare de noi capacități energetice”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Centrala nuclearoelectrică (CNE) de la Cernavodă are acum două unități (reactoare) nucleare în exploatare, de tip CANDU. România are în plan să construiască alte două reactoare CANDU la Cernavodă, acestea urmând să devină unitățile 3 și 4. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța, acum șase luni, că ambele reactoare noi vor fi construite de România cu sprijinul Canadei.
„Subliniez sprijinul deplin al României pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă, cu două noi unități care utilizează tehnologia CANDU și angajamentul nostru de a trata acest proiect de securitate națională cu cea mai mare prioritate”
Sebastian Burduja,
Ministrul Energiei
Guvernul Canadei anunțase că e dispus să finanțeze cu 3 miliarde de dolari canadieni (echivalentul a 2,2 miliarde USD) construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
