Spionii americani au mari probleme să-și mai refacă rețeaua de spioni în China, după ce în urmă cu un deceniu au pierdut două duzini de agenți acolo.
Spionii Beijingului au orbit SUA în China în urmă cu un deceniu, când au arestat sistematic o reţea de agenţi chinezi care lucrau pentru CIA. Nu mai puţin de două duzini de agenţi care furnizau informaţii SUA au fost executaţi sau încarceraţi, printre care şi oficiali chinezi de rang înalt, potrivit WSJ, preluat de zf.ro.
CIA încă se străduieşte să îşi reconstruiască capacităţile de spionaj uman în China, principala ţintă a agenţiei în materie de informaţii, potrivit unor interviuri cu actuali şi foşti oficiali americani. Lacunele lasă SUA cu o înţelegere limitată a deliberărilor secrete dintre liderul chinez Xi Jinping şi cercul său interior cu privire la probleme cheie de securitate, cum ar fi Taiwanul şi alte subiecte, au declarat oficialii.
„Nu avem deloc o perspectivă reală asupra planurilor şi intenţiilor liderilor din China”, a declarat un fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii care până de curând citea rapoarte clasificate.
Consolidarea reţelei de spionaj uman care vizează China este unul dintre obiectivele unei schimbări titanice, dar în mare parte secrete, la CIA şi la agenţiile de spionaj americane surori. Aceasta are loc în contextul unei transformări mai ample a politicii de securitate a SUA, care se îndepărtează de lupta împotriva insurgenţelor din întreaga lume şi se orientează către pregătirea pentru un posibil conflict de „mare putere” cu China şi Rusia.
După două decenii de vânătoare de terorişti, comunitatea americană de informaţii, care cheltuieşte 100 de miliarde de dolari pe an, îşi recalifică personalul, redirecţionează bugete de miliarde de dolari şi retehnologizează aparatura de spionaj costisitoare pentru a se concentra asupra acestor potenţiali adversari.
Pivotul nu a fost simplu. Atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, precum şi invazia Rusiei în Ucraina au solicitat atenţia Casei Albe şi resursele serviciilor de informaţii, complicând eforturile directorului CIA, William Burns, de a se asigura că China este principala prioritate pe termen lung. Un veteran al agenţiei a declarat că gestionarea celor două crize, menţinând în acelaşi timp o atenţie susţinută asupra Beijingului, va pune la încercare agilitatea agenţiei.
Statele Unite, care au cedat Israelului responsabilitatea monitorizării militanţilor palestinieni în anii care au urmat atacurilor teroriste din septembrie 2001 şi care, la fel ca Israelul, au fost luate prin surprindere de atacul Hamas, au redirecţionat în ultimele săptămâni unele resurse de informaţii către conflictul israeliano-palestinian, au declarat oficiali. Nu se ştie în mod public cât de substanţiale sunt acestea.
Confruntarea neaşteptată arată cât de dificil poate fi, cu resurse finite de spionaj, să se obţină un echilibru corect. „Realitatea este că nu dispui de resurse de colectare pe care să le poţi exploata în toată lumea”, a declarat un fost oficial antiterorism.
China, pe care administraţia Biden a numit-o drept cel mai mare pericol pentru securitatea americană, rămâne în fruntea listei de sarcini a CIA, a declarat Burns pentru Wall Street Journal.
„Abordăm RPC ca pe o prioritate globală, mai mult decât dublând resursele bugetare dedicate misiunii în China în ultimii trei ani şi înfiinţând Centrul de Misiune în China, singurul centru de misiune pentru o singură ţară al CIA, pentru a coordona eforturile întregii agenţii în această privinţă”, a spus el. „Chiar dacă echilibrăm mai multe priorităţi, inclusiv conflictele în curs de desfăşurare, rămânem intens implicaţi în ceea ce priveşte provocarea strategică pe termen lung reprezentată de RPC.”
În cadrul unei misiuni care nu a fost dezvăluită anterior, Burns a călătorit în Japonia şi Coreea de Sud de la atacul Hamas, a declarat un oficial CIA, după o călătorie raportată public la Beijing în luna mai.
Chiar dacă Orientul Mijlociu şi Afganistanul au dominat resursele şi atenţia în anii de după 11 septembrie 2001, agenţiile de informaţii americane nu au încetat niciodată să vizeze China în mod agresiv, potrivit unor foşti oficiali direct implicaţi în aceste eforturi. Această concentrare a serviciilor de informaţii s-a intensificat la mijlocul anilor 2000, au spus aceştia, dar întregul guvern american nu a făcut din China o prioritate timp de cel puţin încă un deceniu.
China, lege anti-spionaj mai restrictivă
O nouă versiune a legii anti-spionaj a intrat în vigoare astăzi în China, oferind autorităţilor o marjă de manevră semnificativ mai mare împotriva a ceea ce ele consideră a fi ameninţări la adresa securităţii naţionale, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Analiştii şi juriştii sunt curioşi în legătură cu efectele acestor schimbări într-o ţară în care legislaţia în acest domeniu este relativ vagă şi supusă unor interpretări multiple.
Conform noii legi, obţinerea neautorizată de “documente, date, materiale şi obiecte legate de securitate şi interese naţionale” poate echivala cu activităţi de spionaj.
China a subliniat faptul că legi similare există deja în altă ţări şi că are dreptul să îşi “apere securitatea naţională”, asigurându-se în paralel că statul de drept va fi respectat.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
