Măsurile deja votate de Parlamentul European au întrunit sprijinul a 19 ţări; Finlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia şi Suedia s-au opus, iar Belgia, Estonia şi Slovenia s-au abţinut.
”Sunt foarte bucuros că am obţinut un text echilibrat, creând oportunităţi multiple pentru sectoarele de creaţie europene, care vor prospera şi vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală şi alte valori comune europene, dar şi pentru utilizatori, a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată”, a declarat ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale din România, Daniel Breaz, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Uniunii Europene.
Votul de luni a constituit ultimul pas înaintea intrării în vigoare, procedură care urmează să dureze doi ani.
Reforma copyright-ului a fost adoptată în ciuda criticilor care arătau că va afecta liberul schimb de informaţii online. S-au pronunţat împotriva măsurilor preconizate şi furnizori de servicii online cum ar fi Wikipedia, Google şi YouTube, iar în Europa au avut loc manifestaţii în special contra articolului 13, care obligă platformele media sociale să se asigure în momentul publicării materialelor că nu sunt încălcate drepturile de autor.
Aplicarea unor filtre la încărcarea de conţinut presupune şi plata drepturilor de autor ale editorilor de către platforme de tipul Google News, pentru afişarea unor fragmente în rezultatele căutărilor. În acelaşi timp, pentru editorii mici ar fi mai greu să negocieze cu Google.
DPA menţionează că legislaţia similară adoptată în 2013 în Germania nu a asigurat venituri semnificative pentru editori.
