Olandezii îşi aleg astăzi noul parlament, cele mai recente sondaje de opinie indicând că va avea loc o luptă strânsă între principalele partide şi alianţe politice participante, relatează DPA, preluată de Agerpres.
Formaţiunea liberală aflată la guvernare, Partidul Popular pentru Democraţie şi Libertate (VVD), se află aproape la egalitate cu Partidul pentru Libertate (PVV, populist), condus de Geert Wilders şi cu alianţa electorală formată din social-democraţi şi Verzi, fiecare din aceste trei urmând să obţină între 16 şi 18% din sufragii.
Candidata principală a VVD, Dilan Yesilgöz, vizează să îi succeadă colegului de partid Mark Rutte şi să devină prima femeie care ajunge la conducerea guvernului.
Potrivit sondajelor de opinie, niciun partid nu va obţine majoritatea absolută în acest scrutin şi va fi necesară o coaliţie guvernamentală din cel puţin trei partide.
De la fondarea sa în 2006, PVV nu a făcut niciodată parte dintr-o coaliţie guvernamentală. Formaţiunea lui Wilders, ce are opinii antimusulmane, a urcat substanţial în sondajele de opinie după ce partidul liberal de guvernământ VVD a afirmat că de această dată nu exclude o coaliţie cu PVV.
Formaţiunile de opoziţie acuză VVD că astfel îl face pe Geert Wilders acceptabil din punct de vedere social.
Alianţa formată din social-democraţi şi Verzi, al cărei cap de listă este fostul vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans, a urcat de asemenea masiv în intenţiile de vot.
Alegerile au fost convocate după ce coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, condusă de premierul Mark Rutte şi formată din VVD, Partidul Democraţii 66 (D66, liberal), Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU), s-a rupt din cauza divergenţelor legate de politica privind migraţia. Ulterior, Rutte a anunţat că va părăsi politica internă. El a fost prim-ministru pentru aproximativ 13 ani şi va conduce executivul până la desemnarea unui nou premier.
Rezultatele alegerilor parlamentare din Olanda ar putea juca un rol foarte important în vederea aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.
În urmă cu aproape un an, Austria și Olanda au votat împotriva aderării țării noastre și a vecinilor de la sud la Schengen.
Reprezentantul Olandei a susținut atunci că bu se opune aderării României, ci doar a Bulgariei, însă cele două țări trebuie să intre la pachet în spațiul de liberă circulație.
Citește și:
Consiliul JAI reia discuția despre primirea României în Schengen
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
