Inaltarea Domnului, sarbatorita astazi 1 iunie, de credinciosii ortodocsi este, totodata, hram al Manastirii Neamt.
La ceremoniile de la lacasul de cult, care implineste 509 ani de la ctitorirea sa de catre Voievodul Stefan cel Mare, sunt asteptati IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, PS Ioachim Bacaoanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, si PS Calinic Botosaneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iasilor.
Liturghia de hramuire, savarsita de inaltii oaspeti impreuna cu preotii manastirii si cei ai parohiilor din zona Targu Neamt, este programata sa se desfasoare in incinta asezamantului monahal, pe o estrada construita langa biserica. Ca in fiecare an, de Ispas, mii de credinciosi vin in pelerinaj la Manastirea Neamt, din toate colturile tarii, pentru a participa la unul dintre cele mai importante evenimente pentru comunitatea monahala. Manastirea Neamt a fost si este un centru reprezentativ al monahismului ortodox romanesc. La Manastirea Neamt au trait si s-au format reprezentanti de seama ai bisericii romanesti, printre care Grigore Tamblac, Mitropolitul Iosif Teoctist I (sfatuitor al lui Stefan cel Mare intre anii 1457-1470), Teoctist al II-lea (Mitropolit al Moldovei pana in 1528), cronicarii Macarie si Eftimie, staretii Silvan, Ioasaf, Pahomie si Paisie Velicicovschi, iar mai recent, Nicodim Munteanu, cel de-al treilea Patriarh al Romaniei, Nestor Vornicescu, Mitropolit al Olteniei si Teoctist Arapas, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Primul lacas de cult din piatra cu hramul „Inaltarea Domnului” de pe locul Manastirii Neamt a fost ridicat, se pare, de Petru I Musat (1375-1391). La finalizarea si la inzestrarea acestei manastiri au contribuit si ceilalti voievozi Musatini de la sfarsitul veacului al XIV-lea.
Lui Alexandru cel Bun (1400-1432) i se datoreaza unele lucrari de reparatii la biserica de piatra a lui Petru I, partea inferioara a turnului-clopotnita si mai multe cladiri ce fac parte din incinta asezamantului: chilii, turnuri de aparare, arhondaric etc.
Istoria zbuciumata a acelor vremuri a facut ca dupa 1480, vechea biserica de la Neamt sa se afle intr-un asemenea stadiu de degradare incat Stefan cel Mare nu a mai considerat posibila restaurarea acesteia, preferand sa ridice aici un nou lacas de inchinaciune, care a fost sfintit la 14 noiembrie 1497.
