Mitropolia Moldovei si Bucovinei se confrunta in aceste zile cu un scandal de proportii izbucnit la Manastirea Sangeap-Basaraba de langa Harlau. Conducerea locasului sfant este acuzata de falsificarea grosolana a mai multor file din registrul agricol al comunei Scobinti pentru a obtine aproape 50 de hectare de vie care nu au fost niciodata in proprietatea manastirii.
Ieri dimineata, registrele agricole, pe baza carora instantele iesene au dat castig de cauza Manastirii Sangeap-Basaraba in dauna Administratiei Domeniilor Statului, au fost trimise catre expertizele grafologice, cerneala cu care s-au operat falsurile fiind total diferita de cea originala. “Am avut o intalnire cu primarul, secretarul si seful de post din comuna Scobinti, precum si cu reprezentantii Agentiei Domeniilor Statului si am observat ca ar fi vorba de modificari facute cu o alta culoare de cerneala. De aceea, am decis ca registrul sa ramana in custodia politiei si sa fie trimis la expertize grafologice si analiza cernelei, pentru a se vedea daca este vorba de o modificare facuta de cineva. Verificarea a fost facuta in prezenta comisarului Liviu Zanfirescu, comandantul interimar al IJP Iasi”, a declarat subprefectul Iasiului, Florin Ungureanu. Lacasul de cult a primit pe baza unei sentinte definitive si irevocabile o suprafata de 49 de hectare de teren pe Dealul lui Voda, apartinand Agentiei Domeniilor Statului. Imediat dupa pronuntarea sentintei nr. 312/2004, de catre Judecatoria Harlau, Agentia Domeniilor Statului a dispus firmei Cotnari SA sa-i comunice fisa cadastrala corespunzatoare vechiului amplasament al Manastirii Sangeap-Basaraba, cat si schite topo. Numai ca aici a intervenit surpriza de proportii. Manastirea in cauza nu figura in nici un document din perioada 1948-1951.
File rupte si scrise cu pixul in registrul agricol pentru sfintele fete bisericesti
Reprezentantii Administratiei Domeniilor Statului au descoperit falsuri evidente, grosolane. Filele unde trebuia sa figureze numele proprietarului din registrul agricol erau rupte si completate ulterior, grosolan, cu pixul cu numele Manastirii Sangeap-Basaraba. “Am fost extrem de surprinsi cand am constatat ca Manastirea Sangeap-Basaraba nu a predat teren la stat in acea perioada si, mai ales, nu au existat vecini ai parcelei care sa-si aminteasca de existenta acestui proprietar. Cum este firesc, am solicitat actele originale depuse la dosarul instantei din Harlau. Partea din stanga jos a filei originale din Registrul Agricol, la prima coloana, este rupta, neputandu-se identifica denumirea proprietarului care a fost detinatorul terenurilor in perioada 1948-1951. Xerocopia depusa la dosarul instantelor judecatoresti are tot aceeasi bucata de fila lipsa, dar cineva cu un alt scris a completat la coloana cu denumirea proprietarului: Manastirea Sangeap. Atat xerocopia depusa la dosarul instantelor de judecata, cat si fila din Registrul Agricol au lipsa aceeasi bucata de pagina. Aceasta demonstreaza ca intai a fost rupta fila din registru si mai apoi s-a facut xerocopie, dupa care pe xerocopie cineva in locul ramas alb a scris: Manastirea Sangeap”, a precizat dr. ing. Andor Iosif, directorul tehnic al Cotnari SA. Falsul a continuat si cu delimitarea suprafetei de teren, unde iar “s-a rupt” fila si unde mai ramasese doar cifra de 9 hectare, dar in fata a fost adaugat un 4 si a rezultat suprafata de 49 de hectare. Mai mult, consilierul juridic al Administratiei Domeniilor Statului Iasi, Maria Luisa Arsenie, nu s-a prezentat la nici un termen al procesului, Manastirea Sangeap-Basaraba castigand drepturile asupra terenului fara mari eforturi. Daca expertizele grafologice ale Politiei Iasi vor dovedi ca este vorba de un fals, decizia instantei ar putea fi contestata si facute cercetari pentru a fi stabilit vinovatul. De asemenea, manastirea nu va mai putea intra in posesia acelei suprafete de teren. Podgoria Cotnari a remis aceste memorii tuturor autoritatilor din Romania si este hotarata sa atace aceasta sentinta la Curtea Europeana de la Strasbourg, ceea ce ar constitui o premiera judiciara, cand o societate comerciala ataca statul roman la instantele europene.
