Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI în comunicatul publicat la finalul consultărilor cu autorităţile române.
Potrivit FMI, pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
„Amploarea unor ajustări fiscale suplimentare, via reduceri de cheltuieile şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor, este limitată. Actualele revizuiri de cheltuieli sunt binevenite şi, în timp, ar putea eficientiza cheltuieile guvernamentale dar este puţin probabil să ducă la economii importante. Mai mult, susţinerea populaţiei în vârstă, rezolvarea nevoilor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor publice, în special a sistemului de învăţământ şi sănătate la standardele UE, cere cheltuieli bine concentrate şi adecvate”, susţin experţii FMI.
În plus, aceştia subliniază că politica fiscală trebuie să fie bine planificată şi comunicată în mod clar pentru a oferi predictibilitate gospodăriilor şi firmelor.
„Modificările ad-hoc de taxe, ca răspuns la nevoi fiscale urgente, creează incertitudine şi subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înfiinţarea unei divizii de politică fiscală la Ministerul Finanţelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu şi la planificarea, concepere şi analizarea politicilor fiscale înainte de concepere şi implementare. Creşterea predictibilităţii cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public este de asemenea importantă şi reformele planificate în aceste domenii, în contextul PNRR, sunt vitale”, precizează FMI.
Scade inflația?
Potrivit instituţiei, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
„În pofida încetinirii, creşterea economiei ar urma să rămână suficient de robustă, şi mai ridicată decât în majoritatea ţărilor. În 2023, economia ar urma să înregistreze o creştere de 2,3%, sprijinită de investiţiile solide. În 2024, economia ar urma să se redreseze modest, înregistrând o creştere de aproximativ 2,75%, deoarece cererea externă şi salariile mai ridicate sunt parţial compensate de necesara consolidare fiscală”, previzionează FMI.
Instituţia avertizează, însă, că riscurile la adresa acestei perspective sunt substanţiale, menţionând, printre altele, războiul din Ucraina şi o slăbire a activităţii în Europa.
Deşi presiunile asupra preţurilor au început să se modereze, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să menţină o abordare prudentă pentru a se asigura că până la mijlocul lui 2025 inflaţia revine la ţinta sa, consideră FMI.
O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 22 septembrie – 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI.
Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
