Un sac fără fund. Pensiile speciale sunt un subiect inepuizabil, deși clasa politică militează pentru renunțarea la indemnizații speciale, tot parlamentarii sunt cei care țin cu dinții de ele și când le votează au grijă ca legea să fie greu de aplicat. În ceea ce îi privește pe magistrați, aceștia au și ei grijă de lefurile lor și uite așa ne învârtim într-un cerc din care nu se poate ieși, ba dimpotrivă cercul se mărește, iar pensiile speciale sunt ca Făt Frumos care crește rapid, adică și numărul indemnizațiilor speciale este în creștere.
Senatorii şi deputaţii vor fi nevoiţi să îşi întrerupă vacanţa săptămâna aceasta pentru a participa la o sesiune extraordinară a Parlamentului, care va fi convocată de majoritatea PSD-PNL, pentru a modifica textul legii pensiilor speciale cu obiecţiile ridicate de Curtea Constituţională a României.
„Îi solicit Ministrului Justiţiei ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor. Este absolut necesar ca această lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
Finalizarea reformei pensiilor speciale va duce la aprobarea de către Comisia Europeană a cererii nr. 3 de plată din PNRR, în valoare de peste 3 miliarde euro, bani ce vor intra în economia naţională, a precizat senatorul Paul Stănescu, secretar-general al PSD.
Curtea Constituţională a României a stabilit că anumite articole din legea pensiilor speciale sunt neconstituţionale, în urma controlului de constituţionalitate efectuat după sesizarea primită din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În esenţă, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei, precum şi omisiunea reglementării unor dispoziţii tranzitorii efective în privinţa creşterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcţie, şi, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcţională/instituţională a principiului independenţei justiţiei în substanţa sa. De asemenea, actul normativ încalcă exigenţele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise şi previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu şi la eliminarea creşterii cu 1% a valorii de 80%, care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depăşeşte vechimea standard de 25 de ani.
Curtea a mai reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. „Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare”, a explicat CCR.
A crescut numărul pensiilor speciale
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (plus 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 de lei, din care 19.662 de lei cota medie suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat și 5.794 de la bugetul asigurărilor sociale de stat și 3.136 de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cine beneficiază de pensii speciale
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul asimilat judecătorilor. Condiția oficială este să aibă minimum 60 de ani și cel puțin 25 de ani în sistem. Se pot pensiona mai devreme de împlinirea vârstei, la cerere. Personalul auxiliar al parchetelor și instanțelor se alătură și el categoriei favorizaților. Lor li se adaugă procurorii, judecătorii și consilierii financiari ai Curții de Conturi. Parlamentarii, personalul navigant și membrii corpului diplomatic și consular, angajații Ministerului de Interne și cei ai Ministerului Apărării Naționale. Plus angajații serviciilor de informații.
Există și mai multe case de pensii care deservesc aceste categorii, beneficiarii având posibilitatea să aleagă de la care casă de pensii să primească banii – de la cea specială sau de la cea națională.
Cea mai mare pensie, de 50.359 de lei (10.000 de euro), ar avea-o, spun surse din sistem, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr.
Acesta a ieșit la pensie în 2019, când se pregătea să candideze pentru un nou mandat. A renunțat însă la intenție, după acuzații cu privire la activitatea sa dinainte de 1989, respinse de acesta. Pensia cea mai mare din sistemul public de pensii românesc este de 3,36 ori mai mare decât salariul actualului președinte, Klaus Iohannis.
Pensiile speciale sunt greu de desființat întrucât beneficiarii sunt chiar cei care fac și aplică legea, astfel că mai degrabă pierdem fonduri europene decât specialii să-și piardă banii.
