Cercetarea şi inovarea sunt elemente principale în jurul cărora trebuie construită România de mâine, iar investiţia în ele constituie cheia pentru a fi competitivi în economia globală, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, marţi, în discursul rostit la prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti, eveniment organizat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării la Ateneul Român.
„Rolul cercetării ştiinţifice este fundamental în existenţa oricărei societăţi moderne. Avem nevoie de cercetare, tehnologiile avansate necesită o înţelegere profundă şi subtilă atât în ceea ce priveşte dimensiunea materială, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea umană a existenţei. Cercetarea şi inovarea sunt elemente principale, în jurul cărora trebuie construită România de mâine, iar Guvernul pe care îl conduc tratează acest domeniu cu maximă seriozitate. Investiţia în cercetare şi inovare este cheia pentru a fi competitivi în economia globală. De aceea, pentru anul 2023, am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% faţă de anul trecut. Aşa cum ne-am asumat în programul de guvernare, în anul 2024, cercetarea va avea un buget de 1% din Produsul Intern Brut. Până în 2027, cercetarea va beneficia de investiţii în valoare de 60 de miliarde de lei, conform Planului Naţional aprobat în septembrie, anul trecut, de Guvernul României. Aceste investiţii se vor întoarce înapoi prin creşterea economică, crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor românilor”, a precizat Ciucă.
Potrivit prim-ministrului, componenta de cercetare, dezvoltare şi inovare are un loc important şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din cele 260 de milioane de euro alocaţi investiţiilor în acest sector, 183 de milioane fiind destinaţi atragerii în România a celor mai buni cercetători, români şi străini, care să desfăşoare în ţara noastră activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.
„Au fost deja depuse 295 de cereri de finanţare de către universităţi şi institute de cercetare, aplicaţiile lor aflându-se acum în procedura de evaluare. Vor fi selectaţi 120 de beneficiari, care vor primi finanţări de până la 1,4 milioane de euro. Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la reţelele internaţionale de cercetare, să promovăm proiecte situate în avangarda cercetării ştiinţifice mondiale atât în domeniul cercetării ştiinţifice aplicate, cât şi în domeniul cercetării fundamentale şi să sprijinim, unde este posibil, utilizarea rezultatelor cercetării în industria şi economia autohtonă”, a punctat Ciucă.
Şeful Executivului a arătat că, pe lângă finanţare, cercetarea românească are nevoie şi de coerenţă legislativă, astfel încât cercetătorii români din diaspora să se întoarcă în ţară.
„Guvernul României lucrează la îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în domeniul de cercetare, dezvoltare şi inovare, astfel încât să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii români din diaspora să se întoarcă acasă, iar ţara noastră să devină exportator de cunoaştere şi tehnologie la nivel global. Până la finalul anului 2023, conform jalonului asumat în PNRR, România va avea o nouă legislaţie privind cariere şi statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene şi cu sprijinul Băncii Mondiale”, a evidenţiat premierul, potrivit agerpres.ro.
Cercetarea și inovarea sunt pilonii pe care trebuie clădită România de mâine, promovarea în carieră trebuind să se facă pe meritocrație
Nicolae Ciucă a afirmat că promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe „criterii de meritocraţie, cu proceduri transparente, competitive şi deschise” pentru recrutarea personalului de cercetare în acord cu bunele practici europene, evidenţiind rolul „decisiv” al educaţiei preuniversitare în pregătirea viitorilor cercetători.
„Încrederea şi pasiunea faţă de cercetare, dezvoltare şi inovare trebuie însă cultivată de la vârste fragede şi aici învăţământul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creşterea ponderii ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, în matematici, educaţia stem în şcoala românească va crea adulţi pregătiţi pentru locurile de muncă ale viitorului şi va îmbunătăţi poziţia ţării noastre în clasamentele internaţionale care măsoară calitatea educaţiei preuniversitare. Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare ştiinţifică a elevilor şi suntem conştienţi de acest lucru. Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică pe baza recomandărilor şi exemplelor de bună practică, oferită de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. Am încredere că ‘România Educată’ şi noul pachet legislativ în domeniul educaţiei, alături de reforma curricumului învăţământului preuniversitar, vor asigura educaţie ştiinţifică de calitate pentru toţi copiii României. Prin PNRR, în anul 2024, peste 10.000 de laboratoare de ştiinţe trebuie dotate la cele mai înalte standarde, oferind copiilor din întreaga ţară acces la educaţie pentru ştiinţă şi şansa de a-şi cultiva pasiunea şi aptitudinile în cercetare şi inovare”, a menţionat Ciucă.
El a mai precizat că România nu duce lipsă de idei bune, creativitate ori soluţii inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele şi institutele de cercetare pe linia de producţie şi mai apoi în economie.
„Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al României şi consolidarea noastră ca lider regional, exportator de produse inovative. Guvernul României se angajează să consolideze cadrul legal în vigoare pentru a sprijini o cooperare extinsă între Ministerul Cercetării, mediul antreprenorial şi centrele de cercetare. Doar astfel putem accelera şi consolida ritmul dezvoltării noastre. Îmi doresc să creştem nu doar volumul investiţiilor în economie, dar şi coerenţa planurilor noastre de viitor. Dacă am reuşit, în complicatul an 2022, să creştem PIB-ul României cu 49 de miliarde de euro, adică echivalentul întregului produs intern brut din anul 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificând rolul cercetării şi inovării în economia noastră. Consider că este singura soluţie pentru atingerea acestui deziderat (…). Îmi doresc ca acest eveniment să devină o tradiţie prin care să recunoaştem meritele celor care construiesc România viitorului. Aşa au făcut Emil Palade, Henri Coandă, Ana Aslan, Victor Babeş, Ştefania Mărăcineanu, Petrache Poenaru, Traian Vuia, Horia Hulubei şi mulţi alţii. Şi aşa trebuie să facem şi noi, să construim viitorul acestei ţări cu ajutorul cercetării ştiinţifice şi inovării”, a concluzionat premierul.
În cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru cercetare şi inovare unor cercetători individuali şi unor echipe de cercetare, atât pentru cei tineri, cât şi pentru cei cu experienţă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
