Când fugi de un necaz și dai de altul mai mare! Cam așa au pățit românii care au fugit de la ROBOR la IRCC ca să plătească rate lunare mai mici la case.
Au existat mulți analiști economici care au recomandat românilor să treacă la IRCC, doar că cei care au făcut acest pas au ieșit pe o pierdere mare. În primul rând că o recreditare înseamnă alți bani dați, cum ar fi comisionul de analiză al băncii și alte taxe și impozite, plus contractul legalizat la notar, adică cel puțin o mie de euro în plus. Asta pentru că indicelele IRCC este întârziat față de ROBOR.
Să luăm un exemplu concret, în luna octombrie IRCC a ajuns la 4,06%. O rata lunară în luna decembrie era de 1.136 lei. IRCC a ajuns în ianuarie la 5,71%, astfel că rata lunară ajuns la 1.651 lei.
Veștile proaste nu se opresc aici, IRCC va continua să crească aproximativ va urma modelul ROBOR, ceea ce nu este exclus ca în următorul trimestru mai crească cu 2 procente și să ajungă aproape de 8 la sută.
Ce este făcut în acestă situație?
Refinanțarea creditelor în credite ipotecare la dobânda fixă a băncilor pe următorii 5 ani până când se stabilizează piața afectată din cauza crizelor produse în ultimii 3 ani.
Cum influențează indicele ROBOR ratele românilor?
ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a scăzut la 7,56%, de la 7,57%, valoarea înregistrată în şedinţa precedentă, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.
Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.
Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.
