Cei 30 de aliați ai NATO au semnat marți (5 iulie) un protocol de aderare pentru Finlanda și Suedia, permițându-le să se alăture alianței înarmate nuclear odată ce parlamentele vor ratifica decizia, cea mai importantă extindere a acesteia din anii 1990 încoace.
Semnarea departe de camerele de luat vederi de la sediul NATO urmează unui acord cu Turcia la summitul NATO de săptămâna trecută de la Madrid, unde Ankara și-a ridicat dreptul de veto asupra candidaturilor nordice de aderare, în urma asigurărilor că ambele țări vor face mai mult pentru a lupta împotriva terorismului.
„Acesta este cu adevărat un moment istoric”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, alături de miniștrii de externe din cele două țări.
Protocolul înseamnă că Helsinki și Stockholm pot participa la reuniunile NATO și au un acces mai mare la informații, dar nu vor fi protejate de clauza de apărare a NATO – conform căreia un atac asupra unui aliat este un atac împotriva tuturor – până la ratificare. Acest lucru va dura probabil până la un an.
La summitul de la Madrid din 1997, Ungaria, Polonia și Republica Cehă au fost invitate să se alăture, în primul dintre mai multe valuri de expansiune estică a NATO, considerată o realizare pentru Occident, dar care a provocat furia Rusiei.
Moscova a avertizat în repetate rânduri Suedia și Finlanda împotriva aderării la NATO. La 12 martie, Ministerul rus de Externe a declarat că „vor exista consecințe militare și politice grave”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
