Am văzut din nou, mai ales pe la posturile de televizune de știri, termeni precum “haos” și “bulversare” legate de sistemul de învățământ.
Totul a plecat de la anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, că va fi modificată structura anului școlar 2022 – 2023, ce nu va mai avea semestre, ci module de 5 – 6 săptămâni de cursuri, cuprinse între cinci vacanțe.
Doar pentru că nu s-a mai discutat despre semestre sau trimestre, oamenii s-au panicat.
Mai toți miniștrii care s-au perindat pe la Educație au venit cu câte o modificare a structurii anului școlar.
Da, acum sunt ceva mai multe, nu s-a mai plimbat doar o vacanță mai la stânga sau mai la dreapta în calendar.
Din punct de vedere pedagogic, noua structură prezentată de Sorin Cîmpeanu este una bună, deoarece acordă perioade de repaus, pentru a facilita înmagazinarea noilor informații.
De la teorie la practică este însă distanță foarte mare.
Pentru ca noua structură să-și demonstreze eficiența, învățământul românesc va trebui să uite o veche tradiție: la noi, în săptămânile de îninte de și de după vacanță, nu se mai face școală.
Dacă s-ar lucra tot așa, vor rămâne prea puține săptămâni de lucru, pentru a se mai putea discuta despre învățământ eficient.
Mai ales că, în calendar trebuie incluse “Săptămâna altfel” și “Săptămâna verde”.
Principala problemă este că, în acest moment, ca de mulți ani, s-a lucrat din nou doar la formă, dar nu la fondul problemei.
Prea puțin contează că mai introduci sau mai elimini o săptămână de vacanță sau că muți data începerii anului școlar, cât timp bați pasul pe loc cu programele școlare adaptate zilelor noastre.
Trebuie să recunosc că îmi este greu să cred că vom avea programe noi până la debutul anului școlar 2022 – 2023, așa cum a anunțat ministrul Educație.
Sunt oricum șanse minime să avem programe școlare noi pentru clasa a XI-a.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!