În România nu se practică declanșarea preventivă a avalanșelor. Avertizează o asociație a specialiștilor de prevenire a catastrofelor.
Luni seara, 7 februarie 2022, în Munții Apuseni, în zona Vârtop, s-a produs o avalanșă ce a afectat drumul național 75, la km 23, între localitățile Arieșeni și Ștei. Din informațiile furnizate de mass-media, se pare că zăpada căzută de pe versant a acoperit șoseaua pe o distanță de aproximativ 30 de metri. Aceasta a blocat circulația pe ambele sensuri.
Conform informațiilor furnizate de Poliția Bihor, avalanșa nu a făcut victime.
Asociația pentru Studiul și Gestionarea Riscului de Avalanșă, condusă de avocatul Marius Șcheaua, susține că trebuie să se declanșeze avalanșe preventive. Aceștia sunt specializați în occident.
citește și: George Simion nu l-a bruscat. L-a ținut pe Virgil Popescu să nu cadă!
„Evenimentele de acest gen nu sunt singulare. Putem da drept exemplu, o avalanșă similară ce a afectat DN 7 (Valea Oltului) în zona localității Călimănești, în anul 2012. Șansa a făcut ca nici avalanșa de luni seara, din județul Bihor să nu fi produs victime omenești. Aceasta nu înseamnă că și în viitor lucrurile se vor petrece în același fel. Trebuie spus că o avalanșă mobilizează o masă de zăpadă. Poate avea zeci, chiar sute de tone. În aceste condiții, este lesne de înțeles ce se poate întâmpla în cazul în care autovehicule ar fi prinse sub masa de zăpadă”, spune comunicatul asociației.
În România nu se practică declanșarea preventivă a avalanșelor
Marius Șcheaua susține că în toate țările alpine (Franța, Elveția, Austria, etc. ), ca și pe continentul nord-american, ca metodă de protecție a căilor rutiere din zona montană, se practică, de mulți ani, declanșarea preventivă a avalanșelor. „Aceasta presupune declanșarea artificială a unei avalanșe. Acțiunea se face prin detonarea unor materiale explozive. Doar în momentul considerat optim de meteorologii previzioniști sau de nivologii previzioniști. Avantajele utilizării unei asemenea metode constau, pe de o parte, în evitarea accidentelor și, pe de altă parte, în aceea că se împiedică acumularea unei cantități foarte mari de zăpadă. O asemenea operațiune se desfășoară în temeiul unui plan de intervenție. Trebuie adoptat la nivelul autorităților administrative locale sau departamentale,” mai susțin specialiștii. Deci, în România nu se practică declanșarea preventivă a avalanșelor.
În țara noastră nici la momentul actual, nu se practică declanșarea preventivă a avalanșelor, ceea ce mărește riscul ca, în viitor, un astfel de fenomen natural să se soldeze cu o tragedie.
În România nu există artificieri specializați în declanșarea preventivă a avalanșelor și, firește, nici planuri de intervenție în acest scop.
Asociația își propune să formeze unui număr de artificieri specializați în acest gen de intervenție. Pentru aceasta este nevoie de fonduri. Autoritățile nu sunt pregătite.
Schiorii au provocat cea mai mare avalanșă din secolul trecut la Bâlea Lac
Ninsorile abundente căzute in intervalul 15-17 aprilie 1977 s-au produs în condiţiile unor temperaturi nu foarte scăzute (la Vf Omu s-au înregistrat valori de -7/-6 gr.C), dar au fost însoţite de vânt foarte puternic (din date şi din hărţile făcute în acea perioadă). S-a format astfel o structură de placă peste crustele existente, caracterizată printr-o rezistenţă extrem de scăzută. Din mărturiile martorilor oculari, în cele două zile anterioare producerii avalanşei nu s-a putut ieşi din cabană din cauza vremii nefavorabile. În data de 17 aprilie mai ningea slab la Bâlea-Lac, vizibilitatea era bună, dar persista vântul puternic care accentua senzaţia de frig. Avalanşa a avut loc până în orele prânzului, pe un versant cu expoziţie nordică şi panta mai mare de 450, scrie Meteo România. Datorită schiorilor s-a produs o fisură în placa de la suprafaţă, care a alunecat peste stratul îngheţat de dedesubt şi a declanşat avalanşa, ce a antrenat şi o parte din stratul vechi.
Tragedia a fost ascunsă de comuniști. Au murit 27 de persoane.