Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, consideră că este imposibil să separăm eficiența economică de echitatea socială.
“Majoritatea economiștilor tind să se concentreze pe ideea de maximizare a bunăstării sociale, având în vedere o distribuție existentă a resurselor. Dar, cel mai adesea, interesul lor se canalizează către eficiența economică a variantelor alternative de acțiune, lăsând discuțiile cu privire la egalitate, redistribuire sau libertatea de a alege, în zona confruntării politice”, subliniază viceguvernatorul BNR.
El consideră că în orice dezbatere actuală privind politicile economice “devine astăzi aproape imposibil să mai separăm eficiența economică de obiectivele privind echitatea socială, pentru că cele mai multe (posibile) ajustări ale politicilor publice implică, din păcate, câștigători și perdanți în rândul membrilor societății”.
În practică, cel mai obișnuit mijloc sau indicator folosit rămâne analiza dinamicii creșterii economice. Mai exact, se folosește rata de creștere a PIB-ului real. Viceguvernatorul BNR avertizează că această metodă este imperfectă.
Asupra indicatorului PIB există o serie de critici. PIB include rezultatele unor activități care au conotații negative sau sunt consecința unor evoluții negative. Asemenea activități ar fi producția de arme sau reconstrucția după un dezastru natural. Chiar Simon Kuznets, supranumit „părintele PIB”, a susținut excluderea acestora.
World Inequality Database prezintă diferențele “dintre totalul veniturilor cumulate de către persoanele aflate între primii 10% și cel cumulat de persoanele aflate în a doua jumătate a distribuției”. În România, diferența dintre veniturile cumulate de fiecare dintre cele două categorii de persoane a crescut semnificativ. În România, diferența s-a produs în perioada dintre anii 1980 și 2019.
PIB-ul nu este o măsură ideală a bunăstării sociale, explică Leonardo Badea
Deși economiștii folosesc acest indicator, PIB-ul nu este o măsură ideală a bunăstării sociale.
“Este o soluție comodă dar care pierde din vedere foarte multe aspecte importante pentru societatea modernă și complexă în care trăim, pentru care creșterea PIB-ului real nu este o măsură atât de relevantă din perspectiva creșterii bunăstării sociale. Economiștii știu și recunosc asta de foarte mult timp, ceea ce însă nu îi împiedică să folosească dinamica PIB real ca prescurtare convenabilă, deși evident profund imperfectă”, explică oficialul BNR.
Drept urmare există abordări alternative, nu pentru a înlocui PIB, ci pentru a fi utilizate în complementaritate. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat Indicele Dezvoltării Umane (IDU). Parametrul IDU este bazat pe argumentul economistului Amartya Sen, laureat al premiului Nobel. Acesta afirmă că pentru dezvoltarea economică și socială contează „capacitățile” oamenilor.
Separat, unele țări au început să publice seturi trimestriale de statistici privind bunăstarea. Câteva exemple sunt Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă.
Citiți România Liberă și pe Google News!
