Cele două nume grele ale comisiei lui Jean-Claude Juncker, social-democratul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager, se află în fruntea organigramei de 26 de comisari (27 cu preşedinta Von der Leyen), ei urmând să se ocupe de dosare prioritare în cadrul comisiei cu un număr record de femei (13).
Frans Timmermans va coordona lucrările consacrate “pactului verde” promis de Ursula von der Leyen în iulie, pentru a concretiza promisiunea neutralizării emisiilor de CO2 în orizontul lui 2050 pentru UE.
Margrethe Vestager, “bestia neagră” a companiilor din Silicon Valley cărora le-a aplicat amenzi record, va superviza ansamblul programelor pentru adaptarea Europei la era digitală.
Şi, lovitură de teatru, ea va rămâne comisar european pentru concurenţă, o decizie neobişnuită, întrucât există o regulă nescrisă ca niciun fost comisar să nu poată ocupa exact aceeaşi funcţie ca anterior.
În total, echipa lui Von der Leyen numără opt foşti membri ai echipei Juncker.
Printre ei, irlandezul Phil Hogan, care a fost numit comisar european pentru comerţ, un post sensibil unde va avea responsabilitatea atenuării tensiunilor comerciale cu SUA şi negocierea unui acord de liber schimb cu Marea Britanie după Brexit. Ursula von der Leyen şi-a exprimat dorinţa ca divorţul să marcheze începutul “noii relaţii” cu Londra.
Acest membru al Partidului Popular European (PPE) este actualul comisar european pentru agricultură, un portofoliu care l-a adus în prima linie a ultimelor negocieri comerciale ale UE.
În grupul noilor veniţi se află franţuzoaica liberală Sylvie Goulard, fostă eurodeputată şi guvernatoare adjunctă a Băncii Franţei, care primeşte portofoliul pieţei interne, ce înglobează politica industrială, precum şi industria de apărare şi spaţiul.
Italianul social-democrat Paolo Gentiloni, fost prim-ministru, va răspunde de portofoliul economiei, într-un moment în care Roma speră mai multă îngăduinţă din partea Bruxellesului pentru finanţele sale publice.
El va trebui totuşi să lucreze în colaborare cu letonul Valdis Dombrovkis (PPE), vicepreşedinte care răspunde de coordonarea politicilor economice. O organigramă care seamănă, mai mult sau mai puţin, cu cea a Comisiei Juncker, unde socialistul francez Pierre Moscovici a conlucrat cu acelaşi Valdis Dombrovkis.
Grecul Margaritis Schinas (PPE), originar dintr-una din ţările aflate în prima linie a sosirilor de migranţi şi fost purtător de cuvânt principal al Comisiei Europene în timpul lui Jean-Claude Juncker, va superviza chestiunile legate de migraţie.
Acest nou executiv european va trebui să înfrunte noi provocări: criza migratorie, tensiunile comerciale provocate de imprevizibilul preşedinte american Donald Trump, Brexit-ul, creşterea sentimentului eurosceptic.
Negocierile pentru aceste posturi au fost lungi, întâmpinând dificultăţi cu exigenţele ţărilor de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) care au cerut mai multe competenţe pentru comisarii lor.
Ţinând cont că reprezentanţii Slovaciei şi Cehiei, Maros Sefcovic şi Vera Jourova, vor deţine posturi de vicepreşedinţi, iar cel al Ungariei (Laszlo Trocsanyi) şi al Poloniei (Janusz Wojciechowski) au primit portofoliile pentru vecinătate şi extindere şi respectiv agricultură, exigenţele lor par să fi fost satisfăcute.
După prezentarea marţi a noii echipe, toţi membrii ei vor fi audiaţi în Parlamentul European între 30 septembrie şi 8 octombrie. În trecut, unii pretendenţi supuşi tirului întrebărilor eurodeputaţilor au fost înlocuiţi de pe listă, notează France Presse.
Ori în noua Comisie unele propuneri au provocat nedumerire. Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF), un organism independent, îi anchetează pe Sylvie Goulard, în cadrul unei afaceri de angajări fictive, şi pe comisarul polonez Janusz Wojciechowski, pentru “presupuse nereguli în rambursarea cheltuielilor de călătorie”. Întrebată despre nominalizarea lui Sylvie Goulard, Ursula von der Leyen a insistat asupra “prezumţiei de nevinovăţie” şi s-a angajat să ţină cont de avizul OLAF.
După audieri, noul executiv de la Bruxelles trebuie să treacă de votul de învestitură de la 22 octombrie al Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.
