Marilena Oprișanu- chef dietetician și nutriţionist holistic, www.holistik.ro ne prezintă informaţii practice cu privire la bacteria Akkermansia muciniphila .
Sindromul metabolic este o tulburare ce însumează mai mulţi factori de risc pentru boli cardiovasculare şi diabet: obezitate, rezistenţă la insulină, hipertensiune, nivel ridicat de colesterol şi trigliceride în sânge. Cercetările arată că bacteria este mai abundentă la persoanele sănătoase faţă de cele obeze.
Mecanismul prin care acest microb ameliorează condiţia pacienţilor obezi nu este complet elucidat. Studiile au arătat că suplimentarea cu Akkermansia muciniphila a reuşit să refacă mucusul intestinal distrus de grăsimi în cazul oamenilor şi modelelor de şoareci ce suferă de obezitate şi diabet de tip 2. Se pare că bacteria ar creşte vâscozitatea mucoasei, ceea ce reface integritatea acesteia. Astfel, sistemul digestiv controlează mai eficient absorbţia grăsimilor şi zaharurilor şi, implicit, reglează nivelul acestora în sânge.
Consistenţa vâscoasă a mucusului intestinal este dată de prezenţa mucinei în compoziţia sa. Deşi bacteria se hrăneşte cu mucina, ceea ce ar trebui să scadă vâscozitatea mucoasei, ea are totuşi capacitatea de a o creşte. Cum este posibil acest lucru? O explicaţie ar fi faptul că bacteria utilizează mucina degradată pentru a crea lanţuri scurte de acizi graşi, hrana preferată a epiteliului care sintetizează şi secretă mucina. În studiul bacteriei la şoareci, suplimentarea cu Akkermansia muciniphila a stimulat producerea de celule goblet secretoare de mucină.
Eficienţa acestei bacterii este constant cercetată. Unul dintre studiile efectuate pe oameni este cel efectuat de prof. Patrice Cani, specialist în nutriţie şi metabolism. Studiul a inclus 32 de persoane cu sindrom metabolic şi pre-diabet, care au fost împărţite în 3 grupuri: primul grup a primit suplimente placebo (inactive), al doilea grup a primit suplimente cu bacteria A. muciniphila în stare vie, iar cel de-al treilea, suplimente cu A. muciniphila pasteurizate. Atât suplimentele cu bacteria în stare vie, cât şi cele pasteurizate au fost bine tolerate şi sigure. Suplimentele pasteurizate administrate timp de 3 luni au scăzut nivelul de colesterol din sânge, au scăzut greutatea în medie cu 2.27 kg, au îmbunătăţit sensibilitatea la insulină cu 30%, dar şi markerii ce anunţau o inflamaţie la nivelul ficatului. Voluntarii cărora li s-au administrat suplimente placebo au cunoscut o înrăutăţire a parametrilor evaluaţi. Aşadar, rezultatele arată faptul că bacteria reglează metabolismul.
Suplimentele cu Akkermansia muciniphila vor fi introduse pe piaţa comercială din 2021, dacă studiile mai mari aflate în desfăşurare vor atesta 100% eficienţa acestora în tratarea obezităţii.
Cum stimulăm creşterea bacteriei Akkermansia muciniphila?
Au fost identificate mai multe modalităţi potenţiale prin care abundenţa bacteriei poate fi influenţată. Printre acestea se numără:
Suplimentele cu alte probiotice
Un studiu pe şoareci a demonstrat o creştere a bacteriei Akkermansia muciniphila, după administrarea unui amestec de suplimente cu Lactobacillus rhamnosus şi Bifidobacterium animalis subspecia lactis pentru 14 săptămâni. Ulterior, s-a evidenţiat faptul că efectul a fost generat doar de B. animalis subspecia lactis. Alte studii arată că Akkermansia muciniphila nu interacţionează cu alte bacterii. Totuşi, specialiştii spun că acest amestec de probiotice ar creşte sintetizarea de acizi graşi cu lanţ scurt care sunt responsabili de producţia mucinei.
Suplimentele cu prebiotice: FOS (fructo-oligozaharide)
Studiile pe şoareci şi şobolani au demonstrat că administrarea orală a suplimentelor FOS creşte abundenţa A. muciniphila. După o dietă bazată 60% pe grăsimi pentru 8 săptămâni, animalele de laborator au avut o scădere a cantităţii de bacterie A. muciniphila în fecale. Iar după suplimentarea cu FOS timp de 8 săptămâni, această cantitate a revenit la normal.
Totuşi, nu se cunoaşte exact cum influenţează fructo-oligozaharidele cantitatea de A. muciniphila din intestin. De aceea, studiile nu sunt considerate concludente.
Dieta FODMAP
Dieta FODMAP este urmată, în general, de persoanele ce suferă de sindromul de intestin iritabil. Dieta presupune consumul de alimente ce conţin zaharuri cu lanţ scurt fermentabile (lapte fermentat, iaurt, brânză maturată) şi eliminarea treptată a alimentelor bogate în fructoză, lactoză, galactani, polioli (unele fructe, sucuri, lactate etc).
Cercetătorii au observat o creştere a cantităţii de Akkermansia muciniphila, după ce pacienţii cu intestin iritabil au urmat acest tip de dietă pentru 21 de zile. Totuşi, dieta nu a fost testată pe pacienţii obezi.
Polifenolii
Polifenolii includ o serie de antioxidanţi care au rolul de a lupta împotriva radicalilor liberi ce sunt responsabili de îmbătrânire şi cancer. Akkermansia muciniphila este o bacterie anaerobă care este sensibilă sub acţiunea radicalilor liberi.
Suplimentarea cu extract de merişoare şi polifenoli din strugurii Concord a determinat o creştere de la 2% cu până la 30% a numărului de bacterii A. muciniphila la şoareci. La oameni, însă, specialiştii nu au putut ajunge la o concluzie. Efectul ar putea depinde de fiecare organism în parte, dar şi de sursa polifenolilor şi de natura lor chimică. Este necesară efectuarea unor studii suplimentare.
Extractul de rubarbă
Rubarba este o plantă medicinală chinezească cu efect laxativ utilizată în tratarea constipaţiei, hemoragiilor gastrointestinale, ulcerelor. Cantitatea de A. muciniphila a crescut cu până la 38,9%, în cazul animalelor de laborator, după un tratament de 17 zile. Antrachinona din compoziţia acestei plante ar putea fi responsabilă de creşterea bacteriei.
