Guvernul Ponta nu are foarte multe soluţii la îndemână pentru a pune în practică ambiţiosul plan de relaxare fiscală anunţat zilele trecute.
Măsurile de relaxare fiscală propuse zilele trecute de către Guvern prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în următorii patru ani, din care 15,3 miliarde lei reprezintă impactul bugetar negativ al acestor măsuri doar anul viitor. O parte din banii pierduţi vor fi însă recuperaţi, promite Guvernul. Jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie. Spre exemplu, se speră că anul viitor efortul bugetar va fi doar de 6 miliarde lei, 9,45 miliarde lei urmând să fie recuperate.
Cum vor fi micşorate pierderile bugetare
Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67 miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.
Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă la recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).
Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 miliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.
Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică, pe lângă impactul negativ, un altul pozitiv de 3,75 miliarde lei.
În cazul micşorării TVA cu 2% în 2018, impactul negativ al acestei măsuri va fi de 5,8 miliarde lei, iar cel pozitiv va fi de 2,8 miliarde, anume încasări suplimentare. La reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, măsură prevăzută pentru 2019, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.
Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).
Cât de credibile sunt promisiunile
Aurelian Dochia, economist, membru în Consiliul de Administraţie al BRD, spune că este greu de stabilit ce şanse reale au planurile Guvernului. Programul se bazează pe premise a căror îndeplinire este greu de prognozat. “E un program bazat pe premise cum ar fi creşterea economică, pe recuperări de impozite, de taxe, pe combaterea evaziunii fiscale, domenii unde este greu să faci previziuni. Poţi avea doar atitudini optimiste sau pesimiste”, spune el. FMI, instituţie renumită pentru scepticismul manifestat faţă de promisiunile Guvernului cum că pierderile cauzate de relaxarea fiscală vor fi acoperite prin o mai bună colectare, nu ar fi fost de acord cu un astfel de program.
Guvernul însă doreşte să se desprindă de sub tutela FMI. “Foarte probabil” nu vom mai avea aşa ceva, a spus miercuri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, la Realitatea TV.
Un alt risc este îngheţarea cheltuielilor publice asemenea anului 2014. Tăierea CAS cu 5%, punerea în practică a promisiunilor electorale făcute de Guvern, dar şi dorinţa încadrării în ținta de deficit bugetar convenită cu FMI şi CE au dus în 2014 la o amputare a cheltuielilor publice cu 50% faţă de nivelul planificat.
De altfel, joi ministrul Vâlcov a avertizat că urmează un an cu cheltuieli bugetare îngheţate la nivelul acestui an. Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB vor merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a spus el.
