Principalele trei confederaţii sindicale din Croaţia au strâns peste 700.000 de semnături pentru a forţa organizarea unui referendum faţă de decizia guvernului de a majora vârsta de pensionare. Cu toate acestea, în loc să organizeze un referendum, guvernul croat a revenit asupra deciziei sale de majorare a vârstei de pensionare.
“Prin această decizie arătăm că am auzit ceea ce ne spun cetăţenii noştri. Cu toate acestea, unii dintre cetăţeni vor să muncească şi după ce împlinesc 65 de ani şi vom face posibil acest lucru în noua propunere de revizuire a legii pensiilor”, a declarat Plenkovic la o reuniune a cabinetului. “În acest fel vom realiza un echilibru între solicitările campaniei “67 este prea mult” şi dorinţa celor care pot şi doresc să muncească mai mult”, a adăugat premierul croat.
În luna decembrie 2018, Parlamentul croat a aprobat o propunere a guvernului vizând majorarea vârstei de pensionare de la 65 până la 67 de ani începând din anul 2033, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, şi de asemenea diminuarea pensiilor pentru cei care ies la pensie anticipat.
La fel ca multe alte ţări europene, Croaţia are o populaţia îmbătrânită. Sistemul public de pensii costă aproximativ 40 miliarde kuna (şase miliarde dolari) pe an, dar aceşti bani nu pot fi acoperiţi numai de contribuţiile angajaţilor, iar bugetul trebuie să finanţeze anual aproximativ 17 miliarde kuna din taxe pentru a acoperi deficitul.
