Acuzat că vrea să împiedice presa să mai prezinte informații din dosarele de corupție, Guvernul Ponta spune că, de fapt, nu susține proiectul inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae și că a fost „o eroare tehnică“. Eroare sau nu, se înmulțesc încercările PSD de a crea un scut în jurul corupților.
La mai puțin de 24 de ore de la anunțul că Executivul a avizat favorabil proiectul lui Șerban Nicolae și de la încercarea lui Victor Ponta de a apăra inițiativa colegului de partid, situația s-a schimbat: textul propus nu aduce clarificări legii în vigoare, iar Guvernul nu-l susține. Pentru a convinge că a fost într-adevăr „o eroare tehnică“, punctul de vedere negativ a fost publicat, în timp record, și pe site-ul Camerei Deputaților, Cameră care este decizională în cazul proiectului în cauză.
Prin modificările propuse la Codul Penal, senatorul PSD Șerban Nicolae, fost consilier al președintelui Ion Iliescu, ar vrea să fie pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani dezvăluirea de informații care nu au caracter public din cauzele aflate în curs de cercetare. De asemenea, potrivit proiectului social-democratului, ar fi urmat să fie pedepsită cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă „dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu“.
Nicolae a mai propus și reformularea art. 276 din Codul Penal, dar acest articol a fost, între timp, abrogat.
De menționat că proiectul senatorului PSD a fost adoptat tacit de Senat, adică fără nici un fel de dezbatere (pur și simplu, au lăsat proiectul în sertar până a trecut termenul de dezbatere prevăzut de Constituție).
Magistrații nu susțin propunerile
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul Livia Stanciu, a precizat, ieri, că nu este adepta modificărilor propuse de senatorul PSD. Șeful ICCJ l-a contrazis totodată pe premierul Ponta, care argumenta, miercuri, că modificările propuse de Șerban Nicolae nu ar viza presa. „Sfera subiectului activ a fost, practic, lărgită, în sensul că propunerea viza «orice persoană», orice persoană înțelegând inclusiv presa“, a explicat Stanciu.
Aceasta a mai arătat că va prezenta „un punct de vedere mai larg“ Comisiei juridice a Camerei, când vor începe dezbaterile asupra proiectului.
Trebuie menționat că propunerile de modificare a Codului Penal vin pe fondul mai multor încercări ale actualei puteri de a-i apăra pe cei acuzați de corupție. De la încercările din marțea neagră (scoaterea demnitarilor din categoria funcționarilor publici și dezincriminarea conflictului de interese în cazul acestora), la proiectul de lege privind amnistia și grațierea, ținut în sertar de aleși pentru a fi votat după alegeri, și continuând cu tergiversarea cererilor DNA care-i vizează pe unii aleși, PSD și aliații săi au încercat și încearcă, prin diferite metode, să pună piedici justiției.
Ponta se încurcă în explicații
„Eu cred că într-o societate normală, cei care dau informații din dosare sunt birourile de presă ale parchetelor“, declara premierul Ponta, miercuri seara, adăugând că pentru cei care dezvăluie informații nepublice „în toată Europa există sancțiuni“.
Joi, de la Deva, unde s-a oprit în turneul electoral, Ponta a subliniat că Ministerul Justiției a dat aviz negativ propunerii încă de acum opt zile, așa că așteaptă „toate laudele“ că vrea să-i apere, de fapt, pe jurnaliști.
Totuși, în punctul negativ transmis ieri cu repeziciune pe toate căile, Guvernul condus de Victor Ponta militează pentru sancționarea celor care fac publice informații din dosare. „Aprecierea unei probe, indiferent de conținutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului“, arată Executivul. Totodată, invocând exemplul unei interceptări telefonice „din conținutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracțiuni“, dar care este declarată nelegală, Guvernul pledează pentru imaginea celor apărați de corupție: „o probă aparent incriminatorie va induce, în mod inevitabil, ideea de vinovăție, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăție“.
