Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a declarat că până marţi seară s-au înscris pentru orele de Religie 1.405.883 de elevi din cei aproximativ 3,1 milioane care pot opta pentru studierea acestei discipline, relatează Mediafax.
Citește și: Ce ascunde falsa problemă creată în jurul orei de religie
Înscrierea pentru participarea la ora de religie se poate face până vineri șase martie. Decizia Curţii Constituţionale devine executorie pe nouă martie.
"Vorbim de un total de cereri pentru participarea la orele de Religie de 1.405.883 înregistrate în sistem, la sfârşitul zilei de 3 martie", a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru aproape 3,1 milioane de elevi se poate exprima opţiunea pentru participarea la orele de Religie.
În formularul de înscriere se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de Religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.
În vederea respectării deciziei Curţii Constituţionale, dar şi pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul şcolar 2015-2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, printr-o adresă din 16 februarie, a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinţii şi tutorii legal instituiţi pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC şi la faptul că, dacă doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unităţii de învăţământ o solicitare scrisă.
Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.
CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România, întrunit în 28 februarie, a arătat că CC a menținut statutul orei de religie ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, obligatorie pentru şcoală, şi a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de religie, şi anume pe baza unei cereri de înscriere.
Consiliul a solicitat Parlamentului ca atunci când va completa articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale să prevadă clar că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de religie, dar şi retragerea acestuia se vor face prin cerere scrisă.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.
Ulterior, ministrul Sorin Cîmpeanu arăta că profesorii de religie care și-ar putea pierde orele ca urmare a refuzului părinților de a-și înscrie copii la această materie "vor căuta dreptatea în justiție", iar dacă vor avea câștig de cauză, Ministerul Educaţiei va trebui să le achite salariile rămase neplătite.
Cîmpeanu preciza, în 26 februarie, că decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.
"Este vorba de decizia Curţii Constituţionale 669, publicată în 23 ianuarie în Monitorul Oficial – orele de religie sunt obligatorii pentru stat şi şcoală şi sunt opţionale pentru elev. La 45 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial, decizia devine executorie. 45 de zile se împlinesc în 9 martie. Până atunci, tot ce a putut face Ministerul Educaţiei a fost să interogheze sistemul. Am transmis, prin intermediul inspectoratelor, că părinţii pot opta pentru participarea la orele de religie şi, dacă îşi exprimă această opţiune, trebuie să aleagă între unul dintre cele 18 culte recunoscute în România. La finalul acestei perioade, vom avea un rezultat asupra căruia nu vreau să mă antepronunţ cu privire la numărul de clase ce se vor putea constitui pe baza exprimării acestor opţiuni. Următoarea etapă este aceea a transpunerii deciziei Curţii Constituţionale de către Parlament în Legea 1. Când vom avea formularea exactă la nivelul Legii 1 de implementare, vom putea elabora metodologia de derulare a orelor de religie, care va avea putere prin ordin de ministru”, spunea atunci Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei preciza că a fost avansată ideea plasării acestei materii la începutul sau la finalul programului, dar că "norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program".
"Deşi a fost avansată ideea poziţionării orelor de religie la începutul sau finalul programului, datorită numărului de ore care alcătuiesc norma unui cadru didactic, acest lucru nu va rezolva decât într-o oarecare măsură problema. Norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program. Ajută, dar nu rezolvă", a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Potrivit ministrului Educaţiei, în prezent, disciplina Religie este predată în școli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.
